Paradoxul din România: mulți antreprenori, puține joburi. De ce aleg tot mai mulți tineri să lucreze pe cont propriu

România apare într-un paradox care spune mult despre economia sa: este printre liderii Europei la tineri antreprenori, dar aproape la coada clasamentului când vine vorba de tineri angajați. Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, țara noastră ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care lucrează pe cont propriu, dar este penultima la rata de ocupare în rândul celor între 20 și 29 de ani, potrivit TVR Info.

Concret, România are o pondere de 10,3% tineri antreprenori din totalul persoanelor active pe cont propriu – peste media europeană și aproape de liderii Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La nivelul UE, aproximativ 2,06 milioane de tineri lucrau pe cont propriu în 2025. Acest lucru arată o generație dispusă să-și asume riscuri și să creeze propriile oportunități, într-un context economic adesea dificil.

Dar aceeași generație se lovește de o problemă majoră: lipsa locurilor de muncă stabile. Rata de ocupare a tinerilor în România este de doar 52%, mult sub media UE de 65,6%. Prin comparație, în Netherlands, rata ajunge la 84%, iar în Germany la 77%. Cu alte cuvinte, în România, aproape unul din doi tineri nu este angajat, o realitate care schimbă complet modul în care trebuie interpretat „spiritul antreprenorial”.

Explicația acestui contrast este una profund economică. Mulți tineri devin antreprenori nu din oportunitate, ci din necesitate: lipsa locurilor de muncă bine plătite, rigiditatea pieței muncii sau nepotrivirea dintre educație și cerințele angajatorilor îi împing spre freelancing sau mici afaceri. În același timp, România are una dintre cele mai ridicate rate de tineri NEET (care nu lucrează și nu sunt în educație sau formare), ceea ce indică o problemă structurală, nu una temporară.

Implicațiile sunt majore. Pe de o parte, o generație antreprenorială poate însemna inovație și dezvoltare pe termen lung. Pe de altă parte, fără sprijin real – finanțare, educație antreprenorială, stabilitate economică – aceste inițiative rămân fragile. În plus, o rată scăzută de ocupare afectează direct economia: mai puțini contribuabili, presiune pe sistemul social și un risc crescut de migrație.

Concluzia este clară: România nu duce lipsă de inițiativă, ci de oportunități reale. Tinerii arată că pot construi, dar o fac adesea pentru că nu au alternativă. Iar diferența dintre o economie sănătoasă și una dezechilibrată stă exact aici: nu câți antreprenori ai, ci câți tineri au de ales între a lucra și a construi.