Anul 2009 a fost un an extrem de dificil pentru sistemul sanitar românesc. Principala problemă cu care s-a confruntat a fost lipsa banilor. Nici 2010 nu se anunță prea ușor. Deocamdată sunt numai incertitudini. Singurul lucru cunoscut de toți este că fondurile sunt în continuare foarte reduse, atât pentru spitale, medicamente, cât și pentru salarii.
"Anul 2009 s-a încheiat foarte prost pentru noi și nu cred că este nevoie să mai explicăm. Proble-mele noastre le resimt cel mai acut beneficiarii sistemului, adică pacienții. Lucrăm mult sub normativ, iar posturile sunt blocate, fără posibilitate de angajare. În toate unitățile ne desfășurăm activitatea în sistem de avarie, fiind sub normativul minim, iar speranțele ca posturile să se deblocheze sunt foarte mici", a declarat, pentru "Cuget Liber", liderul sindicatului Sanitar, Nicolae Manea.
Mai mult decât atât, se pare că prevederile Legii nr.329 privind zilele libere fără plată se vor aplica și în 2010. "Tocmai pentru că lucrăm cu personal insuficient, nu vom putea să ne acoperim turele și vom fi obligați să facem muncă patriotică. În plus, a mai apărut și zvonul cum că se vor suspenda și bonurile de masă. Toate aceste zvonuri și incertitudini fac un mare deserviciu sistemului sanitar românesc, deoarece personalul medical este din ce în ce mai tentat să plece să lucreze în străinătate", a mai precizat Nicolae Manea. Se știe că medicii și asistentele din România sunt foarte căutați în străinătate deoarece reprezintă forță de muncă foarte bine calificată, primind salarii de zece ori mai mari decât cele din sistemul românesc. "Din păcate, oamenii pleacă pe capete. Noi am încercat să-i ținem în sistem deoarece aici, mai mult decât în orice alt domeniu, nu se poate lucra cu substitori. Ni-i iau pe cei mai bine pregătiți oameni. În Franța, de exemplu, un medic de familie câștigă până la 10.000 de euro pe lună, iar o asistentă medicală între 3.500 și 7.000 de euro. Francezii gândesc foarte bine căci, aducând medici din alte țări, precum România, nu mai cheltuiesc bani pentru a-i specializa, ei vin gata bine pregătiți", a explicat liderul Sanitas.
Comasarea spitalelor, o tâmpenie
Un alt zvon care circulă în această perioadă este acela că se vor desființa foarte multe spitale. Unitățile spitalicești se vor comasa pentru a fi mult mai eficiente. "Dacă vor să le desființeze, să le desființeze. Dar ce vor pune în loc? Se spune că vor dispărea 200 de spitale din cele 421 existente în prezent. Pe hârtie pare posibil, în realitate însă este o mare tâmpenie. Spitalul este pentru beneficiari și nu pentru cadrele medicale. De exemplu, putem discuta despre desființare sau comasare la Băneasa sau la Hârșova, dar trebuie înființat altceva în loc, măcar un serviciu de urgență", a arătat Nicolae Manea.
Salarizare unitară nedreaptă
O altă nemulțumire a personalului din sistemul sanitar este sistemul salarizării unice pentru toate categoriile de bugetari. Potrivit liderului Sanitas, acest tip de salarizare contravine cu trei principii foarte importante. "Nu există o categorie profesională cu o pregătire mai mare decât cei din sistemul sanitar. La noi până și infirmiera are școală făcută și practică în mod neapărat. Cel de-al doilea principiu este din punct de vedere al complexității muncii deoarece nicio muncă nu este mai complexă decât o operație pe creier. Iar cel de-al treilea principiu, care contravine sistemului unic de salarizare a bugetarilor, se referă la excepție. Dacă trebuie un salariu unitar, să fie unitar pentru toată lumea, dar la justiție s-a creat deja excepția, deoarece ei au rămas tot cu ce au avut. În mod normal ar trebui ca asistenta să aibă ca salariu un anumit procent din salariul medicului, infirmiera să aibă un anumit procent din salariul asistentei, iar medicul să fie, de exemplu, la nivel cu un procuror. Noi nu putem să ne asigurăm responsabilitatea distrugerii a ceea ce a mai rămas din sistemul sanitar", a încheiat Nicolae Manea.