Pr. Jean Ion: „Aţi îmbătrânit şi nu mai puteţi posti? Recuperaţi prin faptele milei creştine”

Potrivit preotului Jean Ion, de la biserica Sf. Vasile cel Mare din Constanţa, postul Naşterii Domnului sau Postul Crăciunului a fost instituit în secolul IV-V, deci mai târziu decât Postul Sfintelor Paşti. „Este un post al pocăinţei, dar nu cu aceeaşi intensitate ca Postul Sfintelor Paşti. Nu există în el slujbe speciale cu metanii, nu există un canon de pocăinţă, precum Canonul Sfântului Andrei Criteanul, pe care îl citim în Postul Sfintelor Paşti. Desigur, orice post ne cheamă la pocăinţă, însă Postul Crăciunului îmbină pocăinţa cu milostenia şi fapta bună, la care ne îndeamnă Evangheliile dinaintea şi din timpul acestui post. Postul Naşterii Domnului ne aminteşte de postul de 40 de zile ţinut de Moise înainte de a primi Tablele Legii pe Muntele Sinai. Dacă el s-a pregătit prin post pentru a primi cuvintele Domnului scrise pe lespezile de piatră, se cuvine ca şi noi, prin acest post să ne pregătim să primim pe fiul lui Dumnezeu, să devenim sălaş pentru Hristos”, ne-a declarat părintele.

Şi cum ne pregătim? Nu doar prin abţinerea de la anumite mâncăruri, ci şi prin abţinerea de la anumite fapte şi cuvinte care pot întina sufletul. De ce? Pentru că postul sufletesc formează un alt om, pe care nu a reuşit să-l formeze nici un sistem filosofic sau politic, ci doar credinţa. Avem scutiri sau dezlegări de la postul trupesc, dar nu negociem rugăciunea, morala, ascultarea, mersul la biserică.

„Ai îmbătrânit şi zici că nu mai poţi posti? Recuperează timpul pierdut prin faptele milei creştine. Eşti om cu funcţie şi poziţie socială? Nu-ţi bate joc de aproapele tău! Eşti în soldă? Fă-ţi datoria, şi nu uita că eşti creştin! Degeaba posteşti, dacă faci nedreptate! Împarte milostenie, nu ţine minte răul, depărtează-te de minciună! Sunt sfaturi ale Sfinţilor Părinţi. Şi ceea ce este cel mai important de reţinut, este că în post trebuie să ne hrănim mai mult cu Hristos. De aceea, invitaţia noastră, a preoţilor din acest post este: postiţi trupeşte şi sufleteşte, rugaţi-vă neîncetat, iertaţi tuturor toate, fiţi plini de bunătate, treceţi pragul bisericii cât mai des, luaţi legătură cu preotul duhovnic, spovediţi-vă şi apoi cu binecuvântare împărtăşiţi-vă”, este îndemnul său.

Aşadar, bucuria Naşterii Domnului nu poate fi mai frumos şi mai uşor simţită ca atunci când un copilaş drăguţ, cu obrajii roşii de ger aduce o veste veche de peste două mii de ani: Hristos s-a născut! Ajunul Naşterii Domnului vine deci cu „Bună dimineaţa la Moş Ajun!” pe care o cântă copiii în acelaşi timp cu venirea anunţată a părintelui cu icoana binecuvântând casele noastre: „Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştintei. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie!”.

În concluzie, preoţii ne sfătuiesc să ne rugăm lui Dumnezeu să devenim un Betleem sfinţit, un loc în care să poată veni Mântuitorul Iisus Hristos în inimile noastre, ca să devenim şi noi, ca şi Maica Domnului, „biserică sfinţită şi rai cuvântător”.