Reabilitarea termică a blocurilor, înghețată de lipsa banilor în consiliile locale

2190
1
Reabilitarea termică a blocurilor, înghețată de lipsa banilor în consiliile locale - a3afb61ac96b7786cfd31e7db5900307.jpg

Articole de la același autor

Reabilitarea termică a blocurilor ar trebui să ducă la un consum de energie termică cu până la 40% mai mic decât înainte. Început cu surle și trâmbițe, programul marii reabilitări termice a blocurilor ceaușiste a înghețat. Și nu din cauza vremii, ci a vremurilor. Proprietarii nu au bani să demareze lucrările, iar primăriile și consiliile locale se plâng că nu le ajung bugetele pentru așa ceva.
Potrivit statisticilor Uniunii Asociațiilor de Proprietari Constanța, până în prezent, în județul Constanța, au fost reabilitate termic numai 12 blocuri, deși cereri există cu sutele. "La Medgidia, din zece solicitări depuse, în 2006, a fost reabilitat un singur bloc. La Eforie, în 2009, din zece blocuri înscrise, s-au făcut numai patru, iar la Năvodari, au fost șapte solicitări și s-au reabilitat toate. În municipiul Constanța, sunt, la ora actuală, peste 250 de cereri pentru reabilitare termică, dar nu s-a făcut niciun bloc și niciun apar-tament nu are certificat energetic", a precizat președintele Uniunii Asociațiilor de Proprietari, contraamiral (rtg) ing. Marcel Dragu, în cadrul Conferinței Județene de sâmbătă, 27 februarie.
Prezent la lucrări, în calitate de reprezentant al autorităților locale, viceprimarul Decebal Făgădău a motivat că, la Constanța, nu s-au făcut reabilitări termice deoarece "nu sunt bani". "Știu că sunt multe nemulțumiri în rândul proprietarilor pentru că nu sunt incluși în programul de reabilitare termică, dar nu sunt bani. Am solicitat schimbarea condițiilor de cofinanțare, pentru că nu mi se pare normal să bagi râcă între proprietari și administrația locală, prin această prevedere conform căreia Consiliul Local trebuie să susțină în procent de 20% valoarea costurilor. Să facă lucrul acesta Guvernul că are găleata mai largă!", a precizat Decebal Făgădău.
Replica acestuia a stârnit nemulțumirea președinților de asociații de proprietari prezenți în sală. Mai multe voci au întrebat revoltate: "Dar pentru samba sunt bani?", "Și pentru bărci și pentru toate bazaconiile din Mamaia se găsesc mereu bani?". Întrebările au rămas însă fără răspuns.

Legea nr. 50, o nouă piedică
La rândul său, președintele Marcel Dragu a declarat că federațiile asociațiilor de locatari doresc să-i propună guvernului să accepte subvenționarea cu 50% a costurilor reabilitării termice, iar restul de 50% să fie contribuția proprietarilor. "Acum orașul arată ca un sticlete, un apartament făcut, unul nefăcut. Începând cu 5 octombrie 2009, ni s-a mai pus o piedică, prin Legea nr. 50, unde se prevede că, pentru astfel de lucrări la clădirile cu mai mult de trei etaje, sunt necesare certificat de urba-nism și autorizație de construcție. Tocmai de aceea, reprezentanții asociațiilor de proprietari au solicitat bunăvoință din partea primăriilor pentru a putea efectua totuși lucrările. Ar trebui să vină primăria și să spună clar: măi oameni buni, faceți pe banii voștri ce puteți și apoi, poate, pe banii Guvernului, vom face toate fațadele la fel, frumos. Dar trebuie să avem certitudinea că nu vine Corpul de Control să ne amendeze și că ne pune să dăm izolațiile jos, așa cum s-a întâmplat la Brașov", a adăugat Marcel Dragu.

Marea cârpeală termică
Din punctul de vedere al președintelui Ligii Asociațiilor de Proprietari "Habitat", Mihai Mereuță, "reabilita-rea termică trebuie privită ca o prioritate de către autoritățile locale". "Totul este ca, atunci când faci bu-getul, să te apleci spre comunitatea locală. Nu edilul ar trebui să hotărască ce să se facă cu banii, ci trebuie să asculte și oamenii. A nu se confunda însă cârpeala pe apar-tament cu reabilitarea termică. Ce s-a făcut până acum e mai mult cârpeală, în dreptul unui apartament", a spus Mihai Mereuță. În ceea ce privește certificatul energetic, proprietarii propun ca acesta să fie unul singur, tip, pe bloc, care să fie valabil pentru toate apartamentele.
Lucrările de reabilitare presupun: închiderea balcoanelor sau a logiilor cu tâmplărie performantă energetic, intervenții la balcoane și la alte elemente de construcție ale clădirii, înlocuirea conductelor de distribuție pe orizontală și verticală, a armă-turilor cu pierderi, repararea sau înlocuirea coșurilor ori canalelor de fum, precum și repararea sau înlocuirea cazanelor sau arzătoarelor ce constituie părți comune ale blocului de locuințe-condominiu.

Comentează știrea

Olaru
6 iunie 2012
Reabilitarea termica

Reabilitarea teremica aduce un castig de 40 % dar pentru combaterea mucegaiului, in timpul aerisirii se pierde 45 % in afara cazului ca preferati sa traiti intr-un mediu umed si nesanatos. Olaru 0722207396

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.0267 secunde