Riscurile psihosociale la locul de muncă – impact major asupra sănătății angajaților

Andreea ANDRONACHE

Luni, 27 Aprilie 2026, 09:32

3 min citire

Riscurile psihosociale la locul de muncă – impact major asupra sănătății angajaților - a9pnogkm2hwbinvl8gwmj0poztmu2jev-1777272097.webp

Riscurile psihosociale la locul de muncă reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea angajaților la nivel mondial.

Un raport recent al Organizația Internațională a Muncii (OIM), agenție a Organizația Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews.

Efectele asupra sănătății: de la stres la boli cardiovasculare

Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional.

Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică, informează Mediafax.

Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global.

În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată.

Stresul profesional și scăderea productivității

Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează:

o scădere a productivității
creșterea absenteismului
o deteriorare a performanței organizaționale

Programul de lucru prelungit – factor major de risc

Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă:

un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral
un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice

Efectele asupra organismului și comportamentelor

Medicii avertizează că stresul constant afectează:

tensiunea arterială
ritmul cardiac
poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice

În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum:

fumatul
consumul excesiv de alcool
alimentația dezechilibrată

Hărțuirea psihologică și burnout-ul

Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților.

Raportul arată că:

aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire
violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați

Aceste experiențe pot conduce la:

depresie
anxietate
tulburări de somn
sindrom de epuizare profesională (burnout)

Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății.

Soluții recomandate de experți

Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă:

gestionarea volumului de muncă
clarificarea responsabilităților
creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar
asigurarea unui program echilibrat

Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională.