Româncele, decise să reclame hărțuirea sexuală

Aproape jumătate dintre români sunt deciși să apeleze la o instituție a statului dacă sunt hărțuiți sexual la locul de muncă - reiese dintr-o cercetare realizată, la nivel național, prin intermediul IMAS, de către Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE).

Mai mult de 12% dintre subiecții studiului au auzit sau chiar au trăit o situație de hărțuire sexuală. Cele mai expuse sunt femeile cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, mai ales cele care se află la prima angajare și nu își cunosc drepturile.

Comportamentele care sunt incluse în categoria hărțuirii sexuale sunt: amenințarea, atingerile, privirile și îmbrățișările nepotrivite, limbajul cu conotație sexuală, gesturile deocheate, încercarea cu forța de a avea o relație sexuală.

Dacă o persoană se consideră a fi hărțuită sexual, trebuie să refuze categoric avansurile hărțuitorului. Dacă problema persistă, ideal este ca victima să-l amenințe în scris și să păstreze o copie. Următorul pas este redactarea unei plângeri adresate conducerii organizației, dar și solicitarea ajutorului din partea sindicatului sau a reprezentantului salariaților din companie În cazul în care problema nu este rezolvată, persoana afectată poate trimite o petiție scrisă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care poate amenda atât hărțuitorul, cât și instituția angajatoare, dacă se dovedește că a tolerat astfel de comportamente. De asemenea, poate fi trimisă o sesizare Inspecției Teritoriale de Muncă care poate amenda angajatorul. În ultima fază, se poate apela la Judecătorie-instanța civilă, situație în care persoana afectată poate primi despăgubiri morale, sau instanța penală - situație în care hărțuirea sexuală este considerată infracțiune și se pedepsește, potrivit Codului Penal, cu amendă sau cu închisoare de la trei luni la doi ani.

Aproape jumătate dintre români sunt deciși să apeleze la o instituție a statului dacă sunt hărțuiți sexual la locul de muncă - reiese dintr-o cercetare realizată, la nivel național, prin intermediul IMAS, de către Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE).

Mai mult de 12% dintre subiecții studiului au auzit sau chiar au trăit o situație de hărțuire sexuală. Cele mai expuse sunt femeile cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, mai ales cele care se află la prima angajare și nu își cunosc drepturile.

Comportamentele care sunt incluse în categoria hărțuirii sexuale sunt: amenințarea, atingerile, privirile și îmbrățișările nepotrivite, limbajul cu conotație sexuală, gesturile deocheate, încercarea cu forța de a avea o relație sexuală.

Dacă o persoană se consideră a fi hărțuită sexual, trebuie să refuze categoric avansurile hărțuitorului. Dacă problema persistă, ideal este ca victima să-l amenințe în scris și să păstreze o copie. Următorul pas este redactarea unei plângeri adresate conducerii organizației, dar și solicitarea ajutorului din partea sindicatului sau a reprezentantului salariaților din companie În cazul în care problema nu este rezolvată, persoana afectată poate trimite o petiție scrisă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care poate amenda atât hărțuitorul, cât și instituția angajatoare, dacă se dovedește că a tolerat astfel de comportamente. De asemenea, poate fi trimisă o sesizare Inspecției Teritoriale de Muncă care poate amenda angajatorul. În ultima fază, se poate apela la Judecătorie-instanța civilă, situație în care persoana afectată poate primi despăgubiri morale, sau instanța penală - situație în care hărțuirea sexuală este considerată infracțiune și se pedepsește, potrivit Codului Penal, cu amendă sau cu închisoare de la trei luni la doi ani.