Breaking news S-a schimbat ceva după tragedia de la „Colectiv“? Infecțiile nosocomiale, în creștere în spitalele constănțene

Constanța rămâne una dintre regiunile unde boala din spatele bolii pare mai degrabă invizibilă, dacă ar fi să ne luăm după cifrele pe care unitățile sanitare le raportează. De exemplu, anul trecut, în județul Constanța s-au înregistrat pe hârtie numai 365 de astfel de cazuri, iar în primele 10 luni ale lui 2025, avem 420 de cazuri. 

La nivel național, în 2024, au fost raportate aproape 42.000 de cazuri de infecții nosocomiale, dintre care un sfert în București. În același an, Iașul a raportat circa 4.000 de cazuri, Clujul, peste 3.000, iar Timișul, aproape 2.000. În oglindă, județe precum Giurgiu, Ialomița, Teleorman sau Constanța rămân la coada raportărilor, cu cifre infime. Practic, Constanța, unul dintre cele mai mari județe din țară și un centru medical care deservește în jur de 700.000 de oameni, continuă să raporteze cifre care par mai degrabă desprinse dintr-un scenariu ideal decât din spitale aglomerate. În 2024, în tot județul s-au înregistrat doar 365 de cazuri de infecții nosocomiale, iar în 2025, până acum, au precizat reprezentanții Direcției de Sănătate Publică, doar 420. De exemplu, cea mai mare unitate sanitară, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, a raportat în perioada iulie - septembrie doar 71 de cazuri, o cifră care ar putea părea liniștitoare, dacă n-ar fi comparată cu realitatea din centrele universitare: la Iași, Cluj sau București, cazurile sunt mult mai numeroase, tocmai pentru că sunt mai bine raportate.

 

În sudul județului, Spitalul Municipal Mangalia se numără printre puținele unități care recunosc deschis existența problemei. Aici au fost raportate până acum 51 de infecții asociate asistenței medicale, cu o rată de incidență de 1,06%. Clostridium difficile rămâne bacteria dominantă, urmată de Enterococcus faecalis și Proteus mirabilis, germeni rezistenți care se transmit frecvent în secțiile de chirurgie și terapie intensivă, acolo unde pacienții sunt cei mai vulnerabili.

 

„Totuși, se constată o ușoară scădere a cazurilor determinate de Clostridium difficile", ne-a declarat Alina Dan, directorul Spitalului Municipal Mangalia.

 

Autoritățile sanitare recunosc, însă, tot mai des, că lipsa infecțiilor raportate nu înseamnă lipsa infecțiilor reale. Inspecția Sanitară de Stat a constatat chiar în această primăvară, în urma unui control la peste 300 de spitale, că numeroase unități medicale nu fac suficiente teste pentru depistarea bacteriilor rezistente. Cu alte cuvinte, sistemul românesc suferă nu de o lipsă de infecții, ci de o lipsă de recunoaștere. În concluzie, Constanța, cu spitale mari și secții de terapie intensivă pline, continuă să pară un județ „curat“ în rapoarte. Cu toate acestea, în saloane, acolo unde un pansament schimbat prea târziu poate face diferența între viață și moarte, realitatea este alta. Din păcate, boala din spatele bolii nu dispare doar pentru că nu este scrisă în statistici. Ea rămâne acolo, invizibilă, dar prezentă...