Pentru mulți dintre chiriașii de pe Aleea Egretei din zona CET, apartamentele din blocul C2 reprezintă „acasă” de o viață. După zeci de ani în care au plătit chirie și au investit bani proprii, oamenii ar putea deveni, în sfârșit, proprietari. Primăria Constanța a scos deja la licitație șapte apartamente și analizează vânzarea altor zece. Inițiativa aduce însă îngrijorări, locatarii temându-se că licitațiile publice nu le garantează șanse egale, iar vânzarea ar trebui negociată direct cu ocupanții actuali.
Fost cămin de nefamiliști, blocul de pe Aleea Egretei se află astăzi în administrare publică și găzduiește chiriași care locuiesc aici de zeci de ani, unii chiar din momentul înființării imobilului. Mulți dintre ei își amintesc că, la început, apartamentele erau într-o stare deplorabilă, iar condițiile de trai, aproape inumane. Pe lângă lipsa utilităților de bază, precum apa și curentul, pe care au fost nevoiți să le asigure din propriile resurse, locatarii povestesc că băile comune, existente la acea vreme, erau de nedescris.
„De la scurgere până la acoperiș noi am făcut totul! ", a declarat o chiriașă.
În ședința Consiliului Local de astăzi vor fi dezbătute și supuse la vot 10 proiecte de hotărâre privind oportunitatea vânzării, prin licitație publică, a 10 locuințe din blocul de pe Aleea Egretei. Această inițiativă nu este însă prima: luna trecută, în cadrul unei alte ședințe, au fost scoase la licitație șapte apartamente din același imobil. Licitațiile se desfășoară conform legislației în vigoare, dar creează îngrijorări printre locatari, care speră să nu aibă concurență pentru locuințele pe care le ocupă de ani de zile.
„Am venit în fața Consiliului Local cu un număr de 10 proiecte de hotărâre pentru aprobarea oportunității vânzării, prin licitație publică, a 10 locuințe de la adresa Aleea Egretei nr. 3, căminul C2. Consiliul Local va hotărî dacă acestea se vor vinde sau nu prin licitație publică. În acest bloc sunt 54 de locuințe; dintre acestea, 13 au fost înstrăinate până în anul 2020, iar între anii 2020–2021 nu s-a mai înstrăinat nicio locuință, până în acest moment, când, acum o lună, s-a mai prezentat în fața Consiliului Local o propunere pentru șapte locuințe. Primele 13 au fost cumpărate, conform legislației în vigoare la vremea respectivă, prin negociere directă; existau procese-verbale, în baza cărora au fost întocmite actele de vânzare-cumpărare, iar acum acestea se vând conform Codului Administrativ, prin licitație publică", a declarat directorul Confort Urban, Stere Hira.
Oamenii se tem însă că ar putea rămâne fără case dacă acestea se vor vinde la licitație și va putea participa oricine.
„Bineînțeles că îmi este frică, și nu numai mie. Au mai fost niște apartamente care au fost cumpărate cu câțiva ani înainte, dar nu știu dacă au fost scoase la licitație publică, așa cum sunt scoase ale noastre. Ei au avut alte șanse atunci, printre care m-am numărat și eu, împreună cu cumnata mea de la etajul 1, cu cererile depuse atunci", a declarat o altă chiriașă.

O altă preocupare a locatarilor vizează evaluarea apartamentelor și prețul pe care vor trebui să-l plătească. Conform legislației în vigoare, valoarea minimă de pornire a licitației publice este stabilită de un evaluator autorizat, care întocmește un raport de evaluare. Având în vedere investițiile majore pe care le-au făcut în apartamentele închiriate, locatarii speră ca acestea să fie luate în considerare și să influențeze prețul final al imobilului. Incertitudinea este mare, mai ales după ce, în cazul celor șapte apartamente scoase la vânzare în septembrie, investițiile deja făcute de ocupanți nu au fost reflectate în prețul de achiziție.
„Ăsta este parcursul lor legal, probabil, ceea ce consideră ei, dar dacă ar sta cu noi să facem o negociere reală, ar fi omenesc. Cel puțin eu, cum am luat apartamentul ăsta… oamenii au investit, într-adevăr, nu au acte de renovare, dar se vede, pentru că nu o faci pur și simplu…", a declarat un alt locatar.
Vânzarea apartamentelor vine ca urmare a solicitărilor locatarilor, care au depus cereri pentru a deveni proprietari ai locuințelor în care trăiesc de zeci de ani. Pentru aceștia, tranzacția ar reprezenta atât o ușurare, cât și un bun pe care și l-au câștigat prin muncă și investiții proprii, aducând apartamentele la condiții decente de trai. Rămâne însă de văzut care vor fi condițiile finale și dacă locatarii vor avea motive să spere că li se va face dreptate. Speranța rămâne la aleșii locali, care vor vota sau nu proiectul de hotărâre.
Jessica BÎNZARI