Spitalele - găurile negre ale sistemului sanitar

Sistemul sanitar din România i se alocă bani puțini, care sunt cheltuiți prost. Astfel este descrisă situația actuală în "Strategia Națională de Raționalizare a Spitalelor", pusă la punct de Ministerul Sănătății. Același act normativ vine și cu soluții: printre acestea, schimbarea modului de plată a serviciilor medicale și înființarea unui fond unic de finanțare a spitalelor.

Una din condițiile puse pentru obținerea împrumutului de la Banca Mondială a fost și raționalizarea cheltuielilor în sistemul sanitar. În consecință, a fost întocmită Strategia Națională de Raționalizare a spitalelor. Documentul a fost publicat pe pagina web a Ministerului Sănătății, unde poate fi consultat până pe 30 septembrie și cuprinde planurile ministerului de resort pentru perioada 2010 - 2012, pentru întreg sistemul sanitar, dar în special pentru spitale - adevărate găuri negre ale sănătății.

Săracul pacient român!

Încă de la început, oficialii ministerului admit că România se află pe unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce privește resursele financiare alocate sistemului sanitar. Astfel, în România se asigură 203 euro pentru îngrijirea medicală a unui pacient, mai puțin decât în țara vecină, Bulgaria, unde se alocă 237 euro per locuitor. În restul statelor europene, cifrele vehiculate par de domeniul irealului: Franța - 3.149 euro/locuitor, Suedia - 3.168 euro/locuitor, Islanda - 4001 euro/locuitor, Elveția - 4.483 euro/locuitor, Austria - 3146 euro/locuitor, Slovenia - 1.281 euro/locuitor, Spania - 1.860 euro/locuitor. Ceva mai puțin au alocat portughezii - câte 442 euro per cap de locuitor, și lituanienii - câte 435 euro/locuitor.

Internări "umflate"

pentru a primi fonduri

În plus, banii și așa puțini, nu sunt cheltuiți cu cap - peste 51% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se duce în spitale, dar fără a se reflecta în servicii medicale mai bune pentru cei internați. Directorii unităților spitalicești au învățat: pentru mai mulți bani, cresc numărul internărilor, în special pentru cazurile simple, care, paradoxal, sunt mai bine plătite potrivit modului actual de finanțare. "Astfel de situații stimulează spitalele să crească, formal sau chiar fictiv, numărul internărilor pentru cazurile mai simple. Întrucât nu sunt folosite mecanisme pentru controlul internărilor, acestea se fac cu precădere prin internarea pacienților care ar putea fi tratați ambulatoriu. Acești pacienți necesită cheltuieli mici și reprezintă o bună sursă de venit, însă conduc la o ineficiență generală a sistemului.(…) Câteva studii ale Băncii Mondiale sugerează că aproximativ 40% din cazurile internate ar fi putut fi tratate în asistență de zi sau ambulatoriu", se stipulează în documentul legislativ.

Operațiile banale, plătite

mai bine decât cele complicate

De menționat că, potrivit sistemul actual utilizat pentru finanțarea sistemului sanitar, bazat pe Grupuri de Diagnostic (DRG), medicii nu sunt stimulați să ia cazurile grave. "Sumele plătite de CNAS pentru operațiile de adenomectomie de prostată (rezecția tumorii benigne de prostată, o operație care se realizează curent în serviciile obișnuite de urologie și care necesită un nivel mediu de competență și dotare) sunt mai mari decât pentru prostatectomia totală, o operație mult mai amplă, care se realizează pentru tumorile maligne de prostată, doar în clinici de specializare și dotate corespunzător. Cazurile care necesită proceduri de terapie intensivă respiratorie prin ventilație mecanică doar o perioadă mică, de trei zile, sunt decontate de către CNAS la fel ca și cele care necesită ventilație mecanică 30 de zile", se mai menționează în actul întocmit de minister.

Fond unic pentru spitale - o soluție pentru remedierea situației

În acest context, oficialii ministerului consideră că se impune realizarea și res-pectarea Strategiei Naționale de Raționalizare a Spitalelor, care cuprinde măsurile ce vor fi luate în perioada 2010 - 2012 pentru creșterea calității actului medical și pentru reformarea sistemului sanitar. O parte dintre măsurile avute în vedere au fost puse deja în aplicare: reducerea numărului de paturi și disponibilizări de personal, transferul spitalelor la autoritățile locale. Urmează: trecerea unor competențe a direcțiilor de sănătate publică tot către autoritățile locale, intrarea în vigoare a cardului național de sănătate.

O altă măsură, pe care oficialii și-au propus să o pună în aplicare în martie 2012, este realizarea unui fond unic de finanțare a spitalelor în cadrul CNAS. După înființarea acestui fond, contractele cu furnizorii de servicii medicale vor fi încheiate la nivelul casei naționale.

De asemenea, se are în vedere schimbarea modului de calcul în baza căruia sunt decontate serviciile medicale, dar și introducerea unor indici de calitate, necesari, după cum se arată și într-un raport al Băncii Mondiale. "Sistemele de plată tip DRG sunt criticate deoarece ele nu țin cont de calitatea serviciilor sau de rezultatele clinice, ci se concentrează doar asupra activităților și volumelor. Însă, în România, nu creșterea volumului serviciilor spitalicești este necesară, ci o îmbunătățire a eficienței și a calității lor", a notat Robert Dredge, consul-tant al Băncii Mondiale în studiul "România - mecanismele de plată a furnizorilor - aspecte și opțiuni pentru reformă", redactat în septembrie 2009.