Stejarii din Dobrogea nu se mai regenerează

Din cauza schimbărilor climatice, stejarul nu se mai regenerează natural în Dobrogea. "Cauza este aridizarea climei în ultimii 50 de ani", ne-a spus Mihai Neacșu, șef Serviciu Arii protejate – proiecte internaționale din cadrul Direcției Silvice Constanța. Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului spun că din acest motiv trebuie să păstrăm ceea ce avem și să nu sacrificăm pădurile.

Cele mai mari păduri de stejari sunt la Dumbrăveni – ocolul silvic Dumbrăveni. În zonă există și o rezervație naturală "Pădurea Dumbrăveni", declarată rezervație în 1980 și conformată prin Legea 5/ 2000, ca fiind arie protejată de interes național.

O porțiune din Pădurea Comorova este declarată monument al naturii prin Decizia 425/ 1970 a Consiliului Popular al Județului Constanța, cât și prin Legea 5/ 2001. Pe aria respectivă se află un pâlc de stejari seculari brumării. Comorova nu este o pădure naturală, ea a fost înființată artificial prin plantații de către silvicultorii români la începutul secolului XX. Din acest motiv, spun reprezentanții Direcției Silvice, nu a putut fi declarată arie protejată în totalitate.

Pe teritoriul județului Constanța găsim stejarul brumăriu - Quercus virgiliana, stejarul pufos - Quercus pubescens (cel mai răspândit și mai adaptat climatului arid) și stejarul pedunculat - Quercus pedunculiflora (cel mai rar).

"Tăiați-o din pădure"

Pâlcul de stejari din Pădurea Comorova ar putea dispărea odată cu punerea în practică a planurilor de dezvoltare a turismului în zonă.

Statutul juridic al Pădurii Comorova nu este clar. Până în 1971, pădurea a aparținut de administrația silvică, după care a fost luată de PCR pentru trustul Carpați, care administra averea partidului. Din 1990 pădurea a ajuns la SC Olimpus SA – rezultat după desființarea Trustului Carpați. Din 1998, pădurea a fost preluată de Primăria Mangalia printr-o hotărâre de Guvern.

În urmă cu un an, Organizația de Investigații Jurnalistice și ONG "Mare Nostrum" au lansat campania "Salvați pădurea Comorova", sub sloganul "Tăiați-o din pădure".

Trei planuri de dezvoltare în Pădurea Comorova

În perioada 2003 – 2004, Agenția pentru Protecția Mediului a aprobat trei planuri urbanistice zonale (PUZ-uri) pentru Pădurea Comorova.

Pe data de 22.10.2004, Agenția de Protecție a Mediului a emis acordul de mediu 19/ 22.10.2004 privind PUZ-ul sub denumirea de "Extindere și diversificare a ofertei turistice și de agrement stațiuni Mangalia". Un al doilea plan de dezvoltare se referă la zona Olimp Nord, iar cel de-al treilea la zona Tir cu Arcul, așa cum ne-a spus Catiușa Tompoș, șef Serviciu Autorizare și Control Conformare în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. Toate trei planurile urbanistice aprobate s-au emis pentru schimbarea destinației terenurilor aflate în domeniul privat al Primăriei Mangalia.

Aceste PUZ-uri sfidează Ordinul 130/ 2004 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pentru aprobarea zonelor deficitare de păduri, în care este recomandată prezervarea și extinderea arealelor împădurite, nu tăierea lor.

Din cauza schimbărilor climatice, stejarul nu se mai regenerează natural în Dobrogea. "Cauza este aridizarea climei în ultimii 50 de ani", ne-a spus Mihai Neacșu, șef Serviciu Arii protejate – proiecte internaționale din cadrul Direcției Silvice Constanța. Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului spun că din acest motiv trebuie să păstrăm ceea ce avem și să nu sacrificăm pădurile.

Cele mai mari păduri de stejari sunt la Dumbrăveni – ocolul silvic Dumbrăveni. În zonă există și o rezervație naturală "Pădurea Dumbrăveni", declarată rezervație în 1980 și conformată prin Legea 5/ 2000, ca fiind arie protejată de interes național.

O porțiune din Pădurea Comorova este declarată monument al naturii prin Decizia 425/ 1970 a Consiliului Popular al Județului Constanța, cât și prin Legea 5/ 2001. Pe aria respectivă se află un pâlc de stejari seculari brumării. Comorova nu este o pădure naturală, ea a fost înființată artificial prin plantații de către silvicultorii români la începutul secolului XX. Din acest motiv, spun reprezentanții Direcției Silvice, nu a putut fi declarată arie protejată în totalitate.

Pe teritoriul județului Constanța găsim stejarul brumăriu - Quercus virgiliana, stejarul pufos - Quercus pubescens (cel mai răspândit și mai adaptat climatului arid) și stejarul pedunculat - Quercus pedunculiflora (cel mai rar).

"Tăiați-o din pădure"

Pâlcul de stejari din Pădurea Comorova ar putea dispărea odată cu punerea în practică a planurilor de dezvoltare a turismului în zonă.

Statutul juridic al Pădurii Comorova nu este clar. Până în 1971, pădurea a aparținut de administrația silvică, după care a fost luată de PCR pentru trustul Carpați, care administra averea partidului. Din 1990 pădurea a ajuns la SC Olimpus SA – rezultat după desființarea Trustului Carpați. Din 1998, pădurea a fost preluată de Primăria Mangalia printr-o hotărâre de Guvern.

În urmă cu un an, Organizația de Investigații Jurnalistice și ONG "Mare Nostrum" au lansat campania "Salvați pădurea Comorova", sub sloganul "Tăiați-o din pădure".

Trei planuri de dezvoltare în Pădurea Comorova

În perioada 2003 – 2004, Agenția pentru Protecția Mediului a aprobat trei planuri urbanistice zonale (PUZ-uri) pentru Pădurea Comorova.

Pe data de 22.10.2004, Agenția de Protecție a Mediului a emis acordul de mediu 19/ 22.10.2004 privind PUZ-ul sub denumirea de "Extindere și diversificare a ofertei turistice și de agrement stațiuni Mangalia". Un al doilea plan de dezvoltare se referă la zona Olimp Nord, iar cel de-al treilea la zona Tir cu Arcul, așa cum ne-a spus Catiușa Tompoș, șef Serviciu Autorizare și Control Conformare în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. Toate trei planurile urbanistice aprobate s-au emis pentru schimbarea destinației terenurilor aflate în domeniul privat al Primăriei Mangalia.

Aceste PUZ-uri sfidează Ordinul 130/ 2004 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pentru aprobarea zonelor deficitare de păduri, în care este recomandată prezervarea și extinderea arealelor împădurite, nu tăierea lor.