Breaking news Radu Miruță, declarații în Portul militar Constanța: "Patru nave vor fi construite la Șantierul Naval Mangalia"

România trebuie să își dezvolte capacitățile militare navale pentru a-și consolida poziția atât în cadrul NATO, cât și la nivel european. Mesajul a fost transmis în timpul unei vizite la bordul unei corvete, unde au fost prezentate activitatea militarilor români și exercițiile desfășurate pe mare.

Oficialul a subliniat că există un echilibru care trebuie păstrat între achiziționarea tehnicii militare de ultimă generație și susținerea industriei românești de apărare.

„Pentru rolul important pe care România îl are atât în NATO, cât și în Uniunea Europeană, este nevoie să punem pe masă capacități militare mai puternice", a declarat acesta.

O prioritate o reprezintă construirea a patru nave la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai, printr-o comandă a statului român estimată la aproximativ un miliard de euro.

Potrivit oficialului, această investiție ar putea contribui decisiv la relansarea șantierului naval, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

„Preocuparea mea este ca, prin această comandă de patru nave, Șantierul Naval Mangalia să devină viabil. Există linie tehnologică, există forță de muncă specializată, comenzi din partea statului român și posibilitatea ca producția să fie realizată în România. Sunt toate ingredientele necesare, cu condiția să existe și un management performant", a explicat acesta.

După finalizarea comenzii de stat, șantierul ar trebui să fie capabil să atragă și alte proiecte, inclusiv contracte internaționale.

Întrebat despre prezența sa la bordul navei, oficialul a precizat că nu a fost vorba despre o simplă ședință foto.

„Am navigat timp de 14 ore și au fost organizate numeroase exerciții. Scopul meu a fost să văd activitatea și nivelul de pregătire al militarilor Armatei Române pe mare", a declarat acesta.

Dezvoltarea capabilităților navale este considerată esențială atât pentru protejarea unei suprafețe mai mari din Marea Neagră, cât și pentru creșterea relevanței internaționale a României.

România susține consolidarea grupului operativ naval format împreună cu Turcia și Bulgaria și își dorește ca această structură să aibă și o prezență fizică pe teritoriul românesc.

„Nu este suficient doar să ne dorim acest lucru. În discuțiile cu aliații trebuie să arătăm ce ne îndreptățește să cerem o astfel de prezență. Unul dintre principalele argumente este reprezentat de capabilitățile pe care România le pune la dispoziție", a mai spus oficialul.

Acesta a recunoscut că, în trecut, România a fost percepută uneori ca un stat care anunța proiecte importante, dar întârzia să le ducă la îndeplinire. În prezent, însă, există contracte semnate, iar responsabilitatea revine instituțiilor și companiilor care trebuie să le implementeze.

Corveta, care a costat aproximativ 223 de milioane de euro, urmează să fie dotată suplimentar cu sisteme pentru lupta antiaeriană la joasă altitudine și cu capabilități de luptă antisubmarin.

Costul noilor echipamente este estimat la aproximativ 47 de milioane de euro, la care s-ar putea adăuga între șapte și zece milioane de euro pentru integrarea și instalarea sistemelor.

Nava ar fi pregătită din punct de vedere tehnic pentru montarea acestor capabilități.

În cadrul discuției a fost abordată și situația rachetelor contractate în anul 2017, a căror livrare a fost amânată succesiv. Acestea ar fi trebuit să ajungă în România mai întâi în 2024, apoi în 2025 și ulterior în 2026.

Oficialul a explicat că întârzierile sunt cauzate de producător și a precizat că Ministerul Apărării Naționale a efectuat deja plăți în baza contractului.

„Toate contractele Armatei Române conțin clauze privind penalitățile, iar acestea sunt aplicate atunci când obligațiile contractuale nu sunt respectate", a afirmat acesta.

Potrivit declarațiilor sale, la finalul anului trecut Armata Română ar fi încasat penalități în valoare de aproximativ 84 de milioane de dolari pentru nerespectarea termenelor de livrare.

Oficialul a reiterat că obiectivul Ministerului Apărării este ca militarii români să beneficieze de tehnologie de ultimă generație, fără ca acest lucru să excludă susținerea industriei naționale de apărare și a șantierelor navale din România.