"Întotdeauna am gândit că Farul este echipa Constanței"

Gheorghe Bosînceanu a demarat proiectul transformării Farului în societate pe acțiuni la dorința unora dintre oamenii de afaceri implicați deja în club, dar și a altora, din afara grupării, care condiționau implicarea lor de schimbarea formei
de organizare a clubului. Nici așa însă n-au venit alături de Gheorghe Bosînceanu.

"Am dezvoltat acest proiect și am cheltuit circa 100.000 de euro pentru el, întrucât unii dintre oamenii de afaceri implicați la club sau care spuneau că ar veni la Farul condiționau implicarea lor de transformarea clubului într-o societate pe acțiuni. «Venim cu niște bani la club, înțelegem să-i pierdem sau să avem o foarte mică șansă de a-i recupera, dar măcar rămânem cu niște acțiuni în buzunar, știm că suntem acționari ai clubului», au spus ei. Am demarat acest proiect și
l-am dus până la a înregistra societatea. Am făcut și evaluarea clubului, am stabilit procedurile legale de transformare din societate non-profit în societate comercială pe acțiuni, dar, ulterior, am înțeles că nici așa n-ar fi prea interesați și atunci am preferat să păstrez clubul ca asociație sportivă non-profit, pentru că, în această situație, nu trebuie să vând clubul la cineva, întrucât acesta aparține membrilor fondatori care-și plătesc cotizația. Ca membru fondator, ai drept de vot în Adunarea Generală și, de acolo, un cuvânt de spus în clubul Farul. Lucrurile sunt extrem de clare. Nu am vrut să transform clubul Farul în societatea lui Bosînceanu. Întotdeauna am gândit că Farul este al membrilor fondatori, al județului Constanța", a explicat Gheorghe Bosînceanu.
În toți anii în care a asigurat finanțarea principală a Farului, la Gheorghe Bosînceanu nu a venit nimeni care să-i propună să se implice substanțial sau chiar să preia gruparea sportivă, dacă șeful clubului nu are pretenții financiare.
"Nici măcar în situația aceasta nu am găsit pe cineva. M-aș fi gândit serios, la ceea ce nu voi mai cheltui. Eu întotdeauna am fost deschis, am menținut alături de Farul destui oameni de afaceri care au avut participări mai mult sau mai puțin substanțiale. Oricum, au fost alături de club și au venit cu de la niște zeci de mii de dolari sau mai mult. Să scoți câteva zeci de mii din buzunar pentru un hobby nu e puțin lucru. De aceea, i-am respectat, dar nu am putut să-i conving niciodată să vină cu mai mult și nici nu am putut să-i conving pe alții să ni se alăture. În toți acești ani, nu am găsit pe nimeni să vină să spună «Dom-nule, uite, vreau să preiau clubul acesta, dacă nu ai pretenții», a arătat Gheorghe Bosînceanu.