Uzina Flora şi Mini Zoo în loc de sport de performanţă! Dezastrul din Complexul "Badea Cârţan"

30428

Articole de la același autor

Constanţa este, la ora actuală, un mare zero barat la capitolul infrastructură sportivă. Cu maidane pe post de stadioane, cu o „bunică” Sală a Sporturilor construită în anii comunismului, fără terenuri de sport, bazine de înot sau piste de atletism, este deja un miracol cum de mai există performanţă şi, mai ales, dorinţă de pregătire. Constanţa are un potenţial enorm, la fel şi puncte de plecare, iar unul dintre acestea ar putea fi Complexul Sportiv „Badea Cârţan”, năpădit la ora actuală de vegetaţia luxuriantă. 




„Dă un placaj serios! Capul jos, împinge tare-n grămadă! Joacă balonul la mână! Dă la beţe, să punem trei puncte pe tabelă!”. Aşa ar suna indicaţiile antrenorului de rugby. „Măreşte ritmul! Pieptul înainte! Respiră, respiră, respiră! Încă o tură, hai că se poate!”. Aşa ar striga şi antrenorul de atletism. Ce poveşti frumoase…

O după-amiază însorită de lună a lui Florar, de fapt mai spre seară, în Complexul Sportiv „Badea Cârţan”. Într-o Constanţă normală, într-un oraş ce se pretinde a fi european, te-ai fi aşteptat ca, la acea oră, să găseşti grupe de sportivi în pregătire, juniori sau seniori, echipe în mişcare. Din păcate, realitatea este cu totul alta.

Dacă, în sezonul rece, suprafaţa de joc devine impracticabilă, având în vedere tonele de piatră şi gunoaie ce au servit odinioară drept fundaţie, acum, mai ales după ploile din ultima perioadă, vegetaţia a devenit cu adevărat luxuriantă. Bălăriile au crescut cât statura unui om şi, chiar dacă verdele este culoare predominantă, cu inserţii de roşu de maci ori albul rochiţei rândunicii, peisajul general este unul dezolant, aducând mai degrabă cu Uzina Flora a copilăriei decât cu un loc destinat sportului de performanţă. 




Bere, seminţe şi animale cu două picioare

De fapt, există nişte personaje care fac performanţă: mai exact, căţeii şi pisicile, pe care îi întâlneşti în număr mare, nu numai în tribune sau pe aleile de jur-împrejurul stadionului, ci şi pe suprafaţa de joc. Iar la ora documentării, căţeluşa Luky chiar reuşise, alături de prietena sa, să marcheze. Să-şi marcheze teritoriul!

Pisici sunt cu duiumul, ademenite fiind în zonă de constănţeni inimoşi, miloşi, cu grijă faţă de animale, care le dau să mănânce şi chiar le-au improvizat adăposturi, fără a se gândi că gestul lor mai mult rău face întregii comunităţi locale. Dacă mai punem la socoteală pescăruşii şi animalele cu două picioare, care beau bere şi aruncă pe jos coji de seminţe - ce mai! - avem şi o mini grădină zoologică! 




Iar locuitorii din zonă sunt cei mai „fericiţi”.

„Ce-ar trebui să fie şi ce este aici! Comuniştii, aşa huliţi cum sunt, au conceput acest complex drept un «plămân” al Constanţei, un loc în care să se facă sport de performanţă, dar în care să te şi poţi plimba, să te recreezi alături de familie după o zi de muncă. De 30 de ani, aici este un focar de infecţie. Nu s-a făcut nimic, a fost lăsat totul în paragină. Parcă suntem blestemaţi! Au fost seri în care nu am putut pune geană pe geană, pentru că se organizau petreceri, cu manele, grătare şi băutură”, ne-a declarat, exasperat, Mihai V., un constănţean în vârstă de 60 de ani, locuitor în zonă.

Realitatea e că nu s-a făcut nimic!

Dacă, în privinţa sportului de masă, se mai găsesc muşterii, pentru că vremea de afară te îmbină către mişcare, o alergare, o miuţă, un volei, un badminton, în privinţa sportului de performanţă, nu se poate pune problema, cu atât mai mult cu cât, în documentaţia Agenţiei Naţionale pentru Sport (fostul Minister al Sportului), „Badea Cârţan” figurează drept bază sportivă dezafectată.

Deşi aici s-ar putea juca rugby sau s-ar putea antrena atleţii, „prinţi” sunt, cum spuneam, câinii şi pisicile. Şi asta în condiţiile în care echipa de rugby CSM Constanţa îşi dispută meciurile de pe teren propriu la Mangalia (nici măcar pe stadionul „Mihail Naca” din strada Primăverii nu are acces!), atleţii îşi improvizează culoare pe la Palatul Copiilor, iar campioana europeană de bob Andreea Grecu face sprinturi într-un complex privat, Uranus, la marginea localităţii 23 August.

Administratorul bazei sportive este Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, care nu a avut şi, după cum merg lucrurile, nici nu va avea vreodată forţa de a moderniza stadionul. În cei peste 30 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, miniştrii care s-au perindat la Sport au venit pe litoral, au constatat, au făcut poze şi promisiuni, s-au întocmit proiecte, s-au prezentat fel de fel de viziuni, a existat şi varianta preluării de către un privat, dar… Dar nu s-a făcut nimic! Realitatea se vede cu ochiul liber. 




 Autorităţile centrale au demonstrat că nu pot fi un bun manager! N-or fi fost bani, n-o fi existat interes, n-o fi existat pricepere, acum contează mai puţin. Constănţenii ştiu şi văd că au gunoaie şi bălării sub nas în loc de stadion.

O posibilă soluţie ar fi ca baza să treacă la administraţia locală, cu atât mai mult cu cât bugete există, sportivi şi echipe de top la fel. Procesul descentralizării nu mai poate fi împiedicat, el trebuie doar accelerat. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.0715 secunde