Evaziunea fiscală este produsă atunci când o persoană nu plătește, integral sau parțial, impozitele către stat, prin necomunicarea venitului real către autoritățile fiscale.
- Publicitate -
Potrivit Legii 241/2005, articolul 9, alineatul 1: „Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală”.
La data de 10 mai, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat o lege inițiată de Marcel Ciolacu, președinte al Partidului Social Democrat, și Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal, potrivit căreia evaziunea fiscală sub un milion de euro este dezincriminată, dacă prejudiciul este plătit integral plus 15% în timpul urmăririi penale, înainte să ajungă la instanță.
Care sunt prevederile noii legi promulgate de președinte
Potrivit noilor prevederi din legea promulgată de Klaus Iohannis, vor fi pedepsite cu „închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice”.
De asemenea, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește”, se specifică în noua lege.
Totodată, dacă prejudiciul cauzat este plătit integral până la primul termen de judecată, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate, iar dacă prejudiciul cauzat și recuperat este mai mic de un milion de euro se poate aplica pedeapsa cu amenda.
Evaziunea fiscală. De ce ne afectează și cum stăm la nivel local
Impozitele neplătite au efecte majore în societate. Acestea pot afecta infrastructura, sistemul de învățământ, sistemul de sănătate și multe altele. La nivel național, prejudiciul produs de inculpații trimiși în judecată în anul 2023 a fost de 663.952.492 de lei.
În anul 2023, la nivelul județului Constanța au fost în total 586 de cazuri de evaziune fiscală, dintre care, până la sfârșitul anului, au fost soluționate 220. Dintre acestea, 23 de cazuri au fost soluționate prin trimitere în judecată.
Dintr-un total de 221 de suspecți și inculpați, 35 au fost trimiși în judecată. Aceștia au produs un prejudiciu total de 17.744.179 de lei.
