Țara noastră se află la coada clasamentului „Indicele de Prosperitate” elaborat de Erste Group pentru țările din Europa Centrală și de Est. Mai precis, suntem pe locul 25 din 27 în Uniunea Europeană.
Clasamentul evaluează pozițiile acestor țări în comparație cu restul statelor UE, folosind cinci categorii principale: economie, gospodăriile populației, societate, educație și sustenabilitate.
Studiul arată că țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au excelat în categoriile care vizează convergența economică a regiunii în ultimele două decenii. Acest lucru se reflectă într-o creștere economică mai dinamică și rate mai reduse de șomaj în comparație cu alte regiuni. De asemenea, țările din ECE au înregistrat un raport scăzut al datoriei publice raportată la PIB, ceea ce le diferențiază în mod pozitiv față de economiile vest-europene care au grade mai ridicate de îndatorare, potrivit unei analize realizate de publicația Curs de Guvernare.
Cu toate acestea, în ciuda progresului rapid înregistrat de unele state din ECE după aderarea la Uniunea Europeană, ele încă se află în treimea inferioară a clasamentului general al performanței economice. Există un potențial semnificativ pentru aceste țări de a recupera decalajele economice existente și de a ajunge la un nivel mai ridicat de dezvoltare.
Țările din UE stau mai bine în ceea ce privește egalitatea veniturilor, pe când România prezintă cea mai mare inegalitate a veniturilor din Europa Centrală și de Est. Coeficientul Gini pentru țara noastră, care măsoară inegalitatea distribuției veniturilor sau cheltuielilor într-o economie, variind de la 0 (egalitate perfectă) la 100 (inegalitate perfectă), este cel mai mare din regiune. Cu toate acestea, românii nu consideră că există diferențe dintre venituri prea mari.
Nici la dezvoltare umană nu stăm mai bine. Indicele de dezvoltare umană, calculat de ONU, ne plasează pe penultimul loc din UE, reușind să ne plasăm doar deasupra vecinilor bulgari. Austria și Slovenia ocupă locul 9 în UE și au cea mai bună performanță din regiunea ECE.
Sistemul de educație românesc, la pământ
Rezultate testelor PISA organizate în 2022 arată că elevii români nu au înregistrat niciun progres relevant, în cinci ani, față de celelalte țări participante la testele PISA. Mai mult decât atât, media elevilor români se află sub media OCDE.
În schimb, Polonia și Cehia se poziționează relativ aproape de cei mai buni performeri din Europa, în timp ce Austria și Slovenia se află la mijloc. Cele mai slabe performanțe din regiune au fost înregistrate de Croația, Slovacia și România.
Rezultatele PISA analizate de Erste arată că există o corelație între variațiile rezultatelor elevilor din interiorul unei țări și performanța generală a acesteia. Concret, țările cu diferențe mari între cei mai buni și cei mai slabi elevi tind să aibă scoruri generale mai scăzute. În Slovacia și România, aceste diferențe sunt deosebit de pronunțate din cauza repartizării timpurii pe tipuri de școli și a segregării elevilor între liceele de elită și cele mai slabe.
În plus, țara noastră alocă foarte puțini bani pentru cercetare și dezvoltare, respectiv 0,46% din PIB, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din UE. Spre deosebire, Suedia, Belgia și Austria alocă pentru cercetare și dezvoltare 2,1% și 2% din PIB.
Totodată, România, alături de Slovacia și Croația au cel mai mic procentaj de copii mai mari de trei ani care merg la grădiniță, cu mai puțin de 80% din totalul preșcolarilor.
Totuși, stăm mai bine în ceea ce privește creșterea PIB-ului în ultimii cinci ani. România se află în primele zece țări din UE la acest capitol, alături de Croația, Polonia, Slovenia și Ungaria.
În 2023, deși unele țări din Europa Centrală și de Est (CEE) au trecut prin stagnare economică, ratele șomajului nu au crescut semnificativ. Cehia are cea mai scăzută rată a șomajului din UE, urmată de Polonia. În schimb, România, Slovacia și Croația au performanțe mai slabe în cadrul UE-27 în ceea ce privește șomajul.
