Piața creditelor este în continuare blocată deși băncile declară că procesul de creditare nu s-a oprit nicio clipă, iar președintele Traian Băsescu dă asigurări
- Publicitate -
că instituțiile financiare "care au filiale în România, în special cele austriece, sunt solide".
"Toate băncile austriece și-au reînnoit integral liniile de finanțare, un motiv de optimism pentru România. Când vorbesc de optimism nu mă refer la explozie economică, ci la faptul că lucrurile stau sub control, știm ce trebuie făcut, că partenerii noștri sunt loiali", a afirmat la Viena, Traian Băsescu.
Situația însă, nu pare sub control, în contextul în care persoanele fizice și juridice se gândesc să acceseze un credit, ca ultimă soluție de capitalizare, iar restanțele către bănci cresc de la o lună la alta.
"Românii și-au pierdut încrederea în bănci din cauza fluctuațiilor mult prea mari a dobânzilor variabile, dar și a deprecierii leului din ultima perioadă și implicit a creșterii costului creditului", preciza Alexandru Ciobanu, președintele Raiffeisen Banca pentru Locuințe, la o conferință de presă.
Directorul regional corporate Banca Comercială Română, George Filip, explică necesitatea de a privi banii ca o marfă, pentru a înțelege de ce, într-un interval de jumătate de an, dobânzile aproape că s-au dublat. "Regulile jocului s-au schimbat pe piața bancară, politicile de risc sunt mai restrictive. Banii sunt mai puțini pe piață, în comparație cu anul trecut, rating-ul de țară a scăzut considerabil și prin urmare, fondurile se dau cu un alt risc, față de vara lui 2008", a explicat George Filip.
Astfel, din cauza lipsei de lichidități, oferta s-a restrâns și prețul la credit, adică dobânda, a crescut. Problema rămâne de ce dobânda nu a scăzut în momentul în care cererea a dispărut.
"Oportunitatea, în această perioadă de criză și pe fondul unei piețe extrem de volatile, vine din partea produselor cu rată fixă. Clienții vor ști de la bun început care sunt costurile creditului, iar oamenii își vor recăpăta încrederea în bănci", a mai declarat Alexandru Ciobanu.
În plus, împrumutul de la FMI va fi folosit și pentru implementarea unor măsuri de a debloca piața creditării. Banca Națională va folosi banii de la FMI ca să acopere golul din rezervele valutare ce își va face apariția în urma reducerii rezervelor minime obligatorii, după cum arată consilierul guvernatorului, Lucian Croitoru.
"Rezervele eliberate de BNR vor putea fi folosite de băncile comerciale pentru a relua creditarea, dar ar putea foarte bine să fie trimise la băncile-mamă din străinătate, ceea ce ar scădea rezervele valutare internaționale", a explicat Lucian Croitoru.
Până atunci, instituțiile financiare românești au încercări timide de a restabili finanțarea. Creditul cu o dobândă fixă în primul an nu rezolvă problema, din moment ce recesiunea economică s-ar putea prelungi până în 2011 și leul ar putea suferi în continuare de pe urma acesteia.
