Două investiții rutiere vor avea un impact extraordinar asupra dezvoltării viitoare a Dobrogei, a porturilor maritime românești. Este vorba de autostrada Cernavodă – Constanța și șoseaua de centură a străvechiului Tomis. Ele sunt piese de bază ale coridorului pan-european IV, care leagă centrul continentului de Marea Neagră, și vor juca un rol important în traficul rutier, național și comunitar, de mărfuri și călători.
- Publicitate -
Aproape de start
Stadiul lucrărilor pregătitoare pentru cele două investiții este foarte avansat a declarat Jean - Paul Tucan, șeful Direcției Regionale de Drumuri și Poduri. Au fost efectuate studiile topografice și geotehnice, s-au stabilit traseul și utilitățile necesare, s-au identificat proprietarii terenurilor și urmează ca pe baza documentației ce va fi înaintată guvernului să se emită hotărârea privind exproprierea. După calculele noastre este vorba de o suprafață de teren de peste 3,5 Kmp.
Mai mult, a fost finalizată procedura de precalificare a constructorilor. Ofertele vor fi deschise pe data de 21 aprilie, la autostradă, iar pe 25 aprilie, la șoseaua de centură.
Autostrada, în lungime de 52,1 Km, va avea doi constructori: unul pentru segmentul de la Cernavodă până la podul ce va fi construit peste canal, în zona Murfatlar - Valul lui Traian, iar celălalt, pentru tronsonul care va ajunge la șoseaua de centură. Valoarea investiției este de peste 500 milioane euro.
Centură verde și luminată
Construcția șoselei de centură va costa aproximativ 150 milioane euro și este finanțată, ca și în cazul auto-străzii, de BERD. Viitoarea cale rutieră va porni din dreptul localității Ovidiu și va ajunge în port, la Agigea, în dreptul terminalului de barje. Firul ei, cu o lungime de 22 km, va trece prin dreptul localităților Ovidiu, Constanța, Valul lui Traian, Lazu și Agigea, tăind terenurile agricole și racordându-se cu câteva căi de comunicație, printre care și Autostrada Soarelui. Ea va asigura legătura rapidă cu orașele Mangalia, Năvodari și Tulcea, deviind o parte din transportul de mărfuri grele și de turiști sezonieri, care era obligat, în prezent, să traverseze municipiul Constanța.
Potrivit fișei tehnice prezentate de Tucan, viitoarea centură a Constan-ței va avea 22 km lungime, două benzi de circulație pe sens, cu lățimea de 3,75 m fiecare, câte o bandă de siguranță de 3 m pe fiecare latură și o zonă mediană de 4 m. Aceasta din urmă va fi amenajată ca spațiu verde. Șoseaua va fi lumi-nată. Ea este proiectată pentru o viteză de deplasare de 140 km pe oră.
Asaltul antreprenorilor străini
Șosea de centură este o lucrare foarte complexă, datorită numeroaselor sale anexe. Este vorba de: cinci noduri rutiere mari (la intersecția cu DN2 Hârșova - Constanța - Ovidiu, cu DC 89 Poiana - Ovidiu, cu DN3 Basarabi - Constanța, cu A2 Cernavodă – Constanța și cu DN 39 Constanța - Mangalia); două pasaje de cale ferată (la întâlnirea cu magistrala CF 800 București - Constanța și cu CF Constanța - Mangalia); 25 de poduri și pasaje peste canale de irigații, peste Valul lui Traian și la căile de comunicații secundare; un centru de întreținere; două spații de parcare (câte unul pe fiecare sens de circulație, înspre port). Pe timpul lucrărilor preliminare au fost identificate peste 27 de situri arheologice pe firul viitoarei căi rutiere.
Pentru construcția acestei șosele s-au precalificat 7 companii și consorții de firme străine ("Salini Construittor" - Italia, "J & P Avax" - Grecia, "JV Impregilo"/"Ininera" - Italia, "JV FCC Construccion"/"Astaldi" - Spania și Italia, "Colas" - Franța, "Aktor" - Grecia și un consorțiu de trei firme din Portugalia).
Atât în cazul șoselei de centură, cât și al autostrăzii Cernavodă – Constanța, termenul de execuție este de 24 luni. Pentru antreprenorii selectați, recrutarea forței de muncă va fi problema cea mai dificilă, ținând cont de faptul că România se confruntă de doi ani de zile cu o criză acută de lucrători calificați.
