Bruxelles-ul a acceptat varianta finală a Master Planului de Transport, document strategic de care vor trebui să țină cont toți cei care vor guverna de aici înainte atunci când va veni vorba de investiții în infrastructură.
- Publicitate -
Master Planul cuprinde două scenarii, depinzând dacă va fi activată sau nu clauza de reformă structurală", după cum a solicitat Comisia Europeană.
- Scenariul 2, cu mai puțini bani și mai puține proiecte. Un scenariu pesimist în care România dispune de surse de finanțare din fonduri structurale și cofinanțare din bugetul de stat
- Scenariul cu surse de finanțare din fonduri structurale, din activarea clauzei de reformă structurală și surse de finanțare din bugetul de stat. Acesta este un scenariu mai optimist, în care România ar accesa mai mulți bani și ar face mai multe proiecte.
Conform primelor informații, dacă vor continua reformele și nu vor exista, pe viitor, politici fiscale nedisciplinate, există mari șanse ca toate autostrăzile de care avem nevoie să fie finalizate. În caz contrar, bugetul abia dacă va ajunge pentru finalizarea șantierelor deschise și pentru construirea autostrăzii Pitești – Sibiu.
Un alt punct important prevăzut în versiunea finală a Master Planului constă în transformarea autostrăzii Bacău – Pașcani în drum expres și lărgirea cu încă o bandă a drumului de mare viteză București – Pitești.
Comisia Europeană a acceptat varianta finală a master planului de transport. "Comisia a spuns că nu mai are niciun comentariu. Master Planul spune nu doar ce trebuie construit, ci mai ales când", a declarat Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor.
România vrea ca în următorii 15 ani să construiască mai bine de 1.200 de kilometri de autostradă și peste 1.900 de kilometri de drum expres. După cum este și normal, banii de la buget și cei de la Uniune nu vor ajunge, motiv pentru care Bruxelle-ul ar trebui să accepte o derogare anuală de deficit de 0,5 procente din PIB pe o perioadă de patru ani începând cu 2017.
Master Planul de Transporturi prevede și investiții în calea ferată, iar 2 miliarde și jumătate de euro vor merge și către modernizarea porturilor și aeroporturilor.
