Imagini
dramatice în județ, în zona localității Rasova, unde seceta severă a
transformat Dunărea într-un fir subțire de apă. Fluviul s-a retras pe zeci de
metri de la mal, lăsând în urmă întinderi impresionante de nisip și mâl, unde
până nu demult curgea apa. Dunărea a ajuns la cel mai mic debit din ultimii 30
de ani, iar autoritățile monitorizează situația și fac apel la utilizatorii de
apă să economisească resursa disponibilă. Îngrijorare este și în rândul
operatorilor portuari.
- Publicitate -
Dunărea,
un fluviu lat, puternic, arată total diferit zilele acestea în județul Constanța,
în zona localității Rasova. În locul luciului continuu au rămas doar canale
înguste și bălți izolate, iar peisajul seamănă mai degrabă cu o plajă întinsă
decât cu al doilea cel mai lung fluviu al Europei. Urmele lăsate de vehicule pe
nisip și suprafețele întinse descoperite de ape evidențiază cât de mult s-a
retras fluviul în această perioadă, pe fondul secetei severe și al
temperaturilor ridicate. Insule uriașe de nisip au ieșit la suprafață, iar o
barcă pescărească eșuată pe mâl ilustrează dimensiunea problemei.
„Dunărea
înregistrează un debit de 1700 de mc/s la intrarea în țară, este un debit sub
media multianuală a lunii iulie. Cauzele pentru care debitele sunt scăzute se
datorează lipsei de precipitații înregistrat în bazinul Dunării, vorbim atât de
bazinul superior din Austria, Ungaria cât și de sectorul românesc", transmite
Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt la Apele Române.
Din
cauza nivelului scăzut al Fluviului, traficul naval s-a desfășurat cu restricții,
navele circulând cu încărcături reduse, iar Administrația Fluvială a Dunării de
Jos a avertizat că situația este fără precedent pentru această perioadă a
anului.
„Noi
săpăm până dăm de piatră cum e cazul la Corabia. Sapi cât poți, am săpat șanț
în mijlocul Dunării, la 2,4 tocmai ca să poată trece convoaiele și să nu
închidem. Uitați Germania, Austria, Ungaria au închis traficul. Noi încercăm să
lăsăm toate convoaiele să treacă pentru că, din păcate, transportatorii sunt
într-o situație dezastruoasă. Pierd foarte mulți bani, contractele, termenele
nu sunt respectate, sunt nevoiți să încarce la jumătate din capacitatea de
marfă normală, ca să păstreze pescajul la cât poate oferi Dunărea ca adâncime și
atunci ne chinuim, 1.9, 1.7 am avut și 1.3. Am scos certificat de forță majoră
să ajutăm economic transportatorii să justifice întârzierile și staționările,
suntem în alertă maximă 24 din 24 cu dragele, cu tot ce putem dar, la un moment
dat, dai de piatră", a declarat Angela Ivan, director general la Administrația
Fluvială a Dunării de Jos.
Scăderea nivelului Dunării afectează în mod direct transportul de
mărfuri
Operatorii
portuari resimt imediat impactul prin volume mai mici de marfă care ajung în
porturi, apariția întârzierilor în lanțurile logistice, iar contractele sunt
puse sub presiune.
„Portul
Constanța este în foarte mare măsură dependent de activitatea de tranzit. Cum
însă Dunărea este imprevizibilă vă dați seama că activitatea Portului este
puternic afectată", a spus Viorel Panait, operator portuar.
Autoritățile
reamintesc populației că apa este o resursă limitată și fiecare gest de
economisire contribuie la protejarea unei resurse vitale pentru comunități,
agricultură, industrie și natură.
„Administrația
Națională Apele Române a luat măsuri. Pe de o parte, s-a aplicat planul de
restricții în perioade deficitare pe sectorul Călărași Cernavodă, vorbim despre
restricții la folosințele de irigații, care a însemnat folosirea unor debite
reduse sau într-un anumit interval de timp. În același timp, împreună cu
Hidrolectrica am suplimentat debitele pe afluenți, pe Olt și Argeș astfel încât
să menținem Dunărea la debite minime necesare producerii de energie nucleară
pentru centrala de la Cernavodă", a explicat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt
la Apele Române.
Dunărea
a atins pe 16 iulie, cel mai mic debit istoric din ultimele trei decenii la
intrarea în țară, înregistrând o valoare alarmantă de doar 1.750 mc/s la stația
Baziaș, prognozele arată o creștere până la 1.800 mc/s între 22 și 26 iulie. Chiar și cu această
evoluție pozitivă, valorile rămân mult sub media multianuală a lunii iulie, de
4.700 m³/s, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire
a Apelor. Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985,
respective 1400 mc/s.