Responsabilii Ministerului Sănătății au pregătit hotărârea care reglementează trecerea spitalelor în administrarea autorităților publice locale. Intenția este ca actul normativ să fie pus în aplicare până la sfârșitul anului, moment în care să fie transferate către consiliile locale sau județene cel puțin 75% dintre unitățile sanitare. Primarii constănțeni spun însă că nu vor putea susține financiar spitalele, decât în măsura în care li se asigură și resursele bugetare.
- Publicitate -
Trecerea spitalelor în grija autorităților publice locale este principalul punct al strategiei de descentralizare gândit de reprezentanții Ministerului Sănătății. Este vorba de spitalele județene, municipale,orășenești și comunale, urmând să fie menținute la minister institutele clinice și spitalele de interes național.
Prevederile proiectului de lege
Transferul de responsabilitate este justificat, în argumentația proiectului de Hotărâre de Guvern, prin faptul că autoritățile locale cunosc cel mai bine "nevoile reale de sănătate ale populației din unitatea administrativ - teritorială". Concret, proiectul legislativ - care poate fi studiat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, www. sgg.ro/legislativ, și care a fost supus unei dezbateri publice pe 28 aprilie, la sediul Ministerului Sănătății - propune înființarea unor structuri noi în cadrul primăriilor, cu rolul de supraveghere a unităților medicale preluate. Ministerul de resort preconizează că vor fi înființate, în medie, 25 de posturi pe județ.
Noua structură va avea în vedere avizarea bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului preluat, avizarea planului de investiții, dar și verificarea activității managerului. Consiliile locale ar urma să finanțeze cheltuielile pentru reparațiile curente, utilitățile, modernizările și achizițiile necesare. Salariile cadrelor medicale, medicamentele și materialele sanitare ar urma să fie achitate cu banii proveniți în baza contractelor încheiate cu casele județene de asigurări de sănătate. Finanțarea de la bugetul de stat se va face prin programele naționale de sănătate și de cercetare.
"Intrăm în faliment, și primăria, și spitalul!"
Descentralizarea este văzută cu ochi buni, dar numai dacă vine cu resurse financiare de la bugetul de stat. Capitolul financiar va ridica probleme, în special la unitățile din zonele defavorizate - părerea fiind împărtășită de edili și de managerii unităților medicale din județul Constanța. "Dacă mai susținem de la bugetul local și Centrul de Sănătate Băneasa, intrăm în faliment. Atât primăria, cât și spitalul", ne-a spus Gelu Iordache, primarul comunei Băneasa. În prezent, Consiliul Local Băneasa contribuie cu bani pentru achitarea contravalorii combustibilului pentru încălzirea unității sanitare și pentru o parte dintre reparații. "Anul trecut am dat 1 milion de lei pentru încălzire, iar de la începutul lui 2009 ne-au tot cerut câte 50.000 de lei pe lună pentru combustibil. Abia facem față în prezent, dar nu cred că ne vom descurca să achităm toate cheltuielile de întreținere. Noi ne-am gândit să ne întâlnim cu autoritățile din Ostrov și Deleni, de unde vin pacienți la Centrul de Sănătate de la Băneasa, să discutăm o posibilitate să pună bani toate primăriile din zonă", a precizat edilul local. Potrivit conducerii unității spitalicești, anual, cheltuielile cu utilitățile se ridică la aproximativ 4 milioane de lei; pe lângă sumele necesare pentru utilități, mai trebuie înlocuit acoperișul și achiziționate diverse echipamente.
Degrevare de la plata utilităților
Directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Constanța, dr. Camelia Ciobotaru, este de părere că descentralizarea va fi în sprijinul unităților spitalicești, căci lista de plăți de la sfârșitul lunii va fi mai redusă.
Primarul din Hârșova, Tudor Nădrag, este de acord cu descentralizarea în general, inclusiv a sistemului sanitar - având în vedere că în localitate se află un spital orășenesc. Este nevoie însă, a arătat edilul, de asigurarea bugetului aferent. "Este o sarcină în plus, care nu ne sperie în măsura în care autoritățile statului ne vor da și sursele de finanțare. Bugetul pe care îl avem, 17 milioane de lei, este insuficient pentru nevoile actuale, dar dacă s-ar asigura un transfer al sumelor necesare pentru spital, nu ar fi probleme", este de părere edilul local. În prezent, reprezentanții Spitalului Orășenesc Hârșova nu se pot plânge de probleme financiare. Cea mai mare parte a datoriilor către furnizorii de materiale sanitare au fost achitate, iar salariații și-au primit drepturile salariale la zi.
Managerii unităților sanitare constănțene admit faptul că aspectul financiar va ridica probleme, dar consideră că preluarea atribuțiilor de gestionare de către primării îi va ajuta să aloce finanțele proprii în creșterea calității actului medical. Dr. Stere Bușu, managerul Spitalului Municipal Medgidia ne-a declarat: "Ne-ar degreva de cheltuielile cu utilitățile, cu reparațiile curente. De exemplu, la Spitalul Medgidia se cheltuiesc, lunar, aproximativ 2 milioane de lei pentru căldură, apă curentă și energie electrică. Dacă banii ar fi suportați de la bugetul local, noi am putea să investim cele 24 de milioane de lei în alte părți".
Ministerul Sănătății intenționează ca legislația privind transferul administrativ să intre în vigoare de la 1 iulie, preconizând că până la începutul lui ianuarie 2010, 75% dintre unități vor fi deja în grija autorităților locale.
Soluție: finanțarea de la primării - doar un ajutor
Dr. Ion Niculescu, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța, consideră că ideea promovată de proiectul legislativ este "bună, dar trebuie făcută cu cap". "Suportul financiar de la bugetul local trebuie gândit ca un ajutor, nu precum o obligație. Trebuie să ne gândim și la comunitate, iar primăriile nu vor putea susține financiar totalitatea cheltuielilor spitalelor. Spitalul Județean are un buget cât jumătate din bugetul Constanței, Spitalul Municipal Mangalia are un buget cât al municipiului Mangalia", a afirmat dr. Niculescu. La Spitalul Județean Constanța, lunar se cheltuiesc aproximativ 1,2 milioane de lei pentru utilități - apă curentă, energie termică și electricitate. Managerul consideră că o soluție ar fi păstrarea contextului actual - autoritățile locale sunt deținătoarele imobilelor în care își desfășoară activitatea spitalele -, iar consiliile locale să contribuie cu fonduri, după posibilități. "O soluție ar fi ca finanțarea să se facă prin casele de asigurări de sănătate, iar primăriile să completeze, după posibilitățile pe care le au. Căci altfel, situația va fi critică în orașele în care sunt mai multe unități spitalicești sau cele aflate în zone defavorizate", a adăugat Niculescu.
