Cine-i de vină?

Sărăcia e la ordinea zilei… subiect de dezbatere sau realitate imediată, tema încinge minți, provoacă orgolii și girează procese electorale. Nu de puține ori am auzit cum ne plângem de milă și ne definim ca fiind un popor sărac. Nu am reușit, însă, niciodată să înțeleg de ce suntem săraci. Privite individual, avem de toate. Când tragem linie și adunăm, însă… nu mai rămânem cu nimic. Nici măcar cu demnitatea…

Că ne place sau nu, la oraș se maschează bine fenomenul, adică "sărăcia". În mediul rural, însă, lucrurile stau rău! Foarte rău! Văicăreala supremă începe de la administrațiile locale, imediat ce se încheie procesul electoral. În campanie e bine! Se mănâncă mici, se bea bere, muzică pe toate gusturile în tabăra celor mulți. De cealaltă parte, se bat toți cu pumnul în piept că vor face din localitate "sat european", că vor ridica zgârie-nori și vor placa trotuarele cu marmură pentru ca după ce au ajuns primari sau consilieri, globul de cristal să se spargă, iar ei să se trezească că nu au nici bani să plătească salariile angajaților, darămite să mai facă toate cele câte au propus în campanie.

Odată cu intrarea României în "marea familie europeană", ni s-a mai oferit o șansă de a nu mai fi… săraci: fondurile europene. Bani cu nemiluita, cel puțin teoretic. În practică, primarii plâng, însă, din nou, pe la colțuri, că n-au! N-au nimic!

Nu tu sprijin de la guvern (mai ales cei care sunt în opoziție), nu tu bani, nu tu proiecte… Un cerc vicios pare că s-a înscris în geo-metria financiară și administrativă a României, iar noi, românii, am rămas în interiorul cercului, iar banii cei mulți pe dinafară.

33 de primării constănțene și-au încercat norocul și au depus proiecte de curând, doar, doar or mai scoate un picior din sărăcia care a devenit "laudă" cotidiană. Dintre ele, doar una a avut sorți de izbândă, că celelalte au rămas doar cu plânsul după banii cheltuiți anapoda pe toate documentațiile stufoase. Întrebați cum cred că ar putea să îi ajute pe primarii din mediul rural cărora, la drept vorbind le lipsește și experiența de a intra într-un astfel de demers, dar și personalul specializat, iar pe alocuri, involuntar, sunt și restanți la accesul la informații, parlamentarii ridică din umeri și ei. Întâi cei de la PSD, iar ieri cei de la

PD-L. Și unii și alții, deși nu au spus-o franc, au lăsat impresia că sunt depășiți de situație și ei la capitolul accesarea fondurilor pentru mediul rural. Vorbe goale cu care primarii din mediul rural, mulți dintre ei la primul contact cu aerul european, nu prea au ce face. Prea multe teorii și nimic practic, iar până una - alta noi tot cu sărăcia ajungem să ne lăudăm. Din vina cui?