Anul 2025 a fost unul plin de evenimente și realizări pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Printre momentele cheie se numără relocarea patrimoniului muzeal din vechiul Palat Comunal, un proces amplu care a durat aproape un an, deschiderea unor noi puncte muzeale și organizarea unei serii variate de manifestări culturale dedicate atât constănțenilor, cât și vizitatorilor din țară și din străinătate.
- Publicitate -
Printre realizările Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța se numără finalizarea inventarului cabinetului numismatic și încheierea procesului de relocare a patrimoniului muzeal din vechiul sediu al instituției, din Piața Ovidiu. Tot în 2025, publicul a avut acces la două noi puncte muzeale, Mormântul Pictat Hypogeu și Cetatea Carsium de la Hârșova, precum și la Edificiul Roman cu Mozaic, a cărui redeschidere a fost mult așteptată de toți vizitatorii.
„Am avut și o mare bucurie pentru că, iată, după câțiva ani, timp în care s-a derulat proiectul de reabilitare, Edificiul Roman cu Mozaic a reintrat în circuitul de vizitare. Era foarte așteptat atât de constănțeni, dar și de către turiștii români și chiar de turiștii străini care auziseră de Edificiu și și-au dorit foarte mult să-l vadă", a declarat directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Delia Cornea.
Din punct de vedere științific, Muzeul de Istorie a avut o activitate vastă, organizând simpozioane de amploare atât la nivel național, cât și internațional, dar și o producție editorială cuprinzătoare.
„Am avut câteva simpozioane mari. În 2025, după aproape 20 de ani, am găzduit Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice, un eveniment care a reunit circa 200 de specialiști la nivelul întregii țări, dar am avut și o bogată producție editorială. În 2025 cred că am consemnat un record. Am avut mai multe lansări, cărți care au fost scrise de oamenii noștri. Două din ele îmi aparțin: «Vilegiatura la malul mării și patrimoniul său arhitectural – Istoria băilor de mare și a cazinourilor din Constanța și Mamaia» și ediția a doua a volumului «Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României»", a declarat Delia Cornea.
Tot în 2025 au fost identificate 17 situri arheologice în județul Constanța, iar printre descoperirile deosebite se numără și un mormântul hypogeu, scos la suprafață de cercetătorul științific Constantin Băjenaru. Muzeul își va continua și în 2026 activitatea de cercetare arheologică preventivă, având în plan, de asemenea, organizarea unei expoziții permanente în spațiul actualului sediu administrativ și punerea în valoare a Tezaurului de Sculpturi de la Tomis.
„În urma diagnosticelor arheologice și în urma cercetărilor, 17 noi situri au fost identificate pe teritoriul județului Constanța. Proiectele de cercetare sunt cele mai importante, pentru că ele îmbogățesc patrimoniul muzeal și completează istoria noastră și viziunea noastră a ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. De asemenea, îmi doresc ca în acest spațiu în care ne aflăm să reușim să organizăm o nouă expoziție permanentă, să reconfigurez acest spațiu astfel încât să putem avea o sală dedicată tezaurului, Tezaurul de Sculpturi de la Tomis", a afirmat același director MINAC.
Totodată, conducerea muzeului anunță că, la mijlocul acestei luni, va fi organizat șantierul pentru reabilitarea sediului din Piața Ovidiu, un proiect mult așteptat de public și de comunitatea culturală.
„Dacă înainte eram un pic sceptică, acum văd că lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Deja am fost anunțați că la jumătatea lunii ianuarie se începe organizarea de șantier", a mai declarat Delia Cornea.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța reamintește că, la sediul administrativ și la expozițiile permanente, accesul va fi reluat începând cu 8 ianuarie 2026.
