Maestrul Tudor Gheorghe a revenit la Constanța, sâmbătă seară, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, cu un spectacol menit să mute munții din loc, să te facă să simți românește în cel mai curat și simplu mod: cu doine demult uitate.
- Publicitate -
"La margine de imperii" este un spectacol care dovedește, încă o dată, dăruirea maestrului și forfota lui continuă de a descoperi lucruri demult uitate. A răscolit de această dată într-o carte apărută doar în limba germană, în anul 1938, ce conține 530 de partituri muzicale și versuri culese din Bucovina între anii 1902-1916, la inițiativa Ministerului Culturii de la Viena. A ieșit un spectacol dedicat Bucovinei - singurei regiuni din țară care a fost sub mai multe imperii.
Artistul a luat poezia de pe hârtie și a pus-o în cutia de rezonanță a glasului său extraordinar. Iar cuvântul este esențial în toate spectacolele maestrului, care nu ezită să comunice cu publicul, să îi explice fiecare demers al său.
Tudor Gheorghe a apărut, de această dată, cu cel mai drag instrument al său - cobza, acompaniat cu măiestrie de Virgil Iordache (vioară), Floricel Gheorghe (țambal), Liviu Preda (braci), Ionel Feraru (contrabas).
Cu zâmbetul hâtru, cu cămeșa lui albă impecabilă, cu ochii mari, pătrunzători, este imposibil să nu îl îndrăgești. Este atât de pătimaș în tot acest demers temerar al lui încât te încântă chiar și într-un spectacol de acest gen, care, în mare parte, poartă o amprentă istorică. Dar maestrul știe să te ducă acolo unde vrea el: nu pleci cu "mâna" goală de la spectacolele lui, de fiecare dată descoperi și înveți ceva.
Tudor Gheorghe a cântat la Constanța cu casa închisă, o sală arhiplină l-a aplaudat minute în șir, cu o reverență adâncă, maestrul primind, la sfârșit, recompensa pentru călătoria noastră în timp, în Bucovina.
