În perioada 14-16 martie, peste 1.500 de cadre didactice, dar şi personal didactic
auxiliar şi nedidactic, din cadrul organizaţiilor judeţene afiliate FSLI, au
pichetat sediile prefecturilor din următoarele judeţe: Constanţa, Ialomiţa,
Gorj, Buzău, Argeş, Călăraşi, Dolj şi Prahova.
Din păcate, atitudinea membrilor Guvernului României este
una previzibilă: nu au venit nici până la această oră cu o soluţie în faţa
salariaţilor din educaţie, în ciuda protestelor în lanţ organizate
„Considerăm că
lipsa dialogului social, care ar fi trebuit să fie iniţiat de partea
guvernamentală, demască nu doar incapacitatea Executivului de a avea grijă de
salariaţii acestui sistem de învăţământ, dar şi o rea voinţă a guvernanţilor
care nu fac nici măcar un efort să identifice căi prin care problemele acestui
sistem să fie rezolvate! Dispreţul şi dezintersul faţă de educaţia din România
sunt rostogolite de la o guvernare la alta”,
transmit liderii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația
Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Protestele vor continua luna aceasta, dar şi în aprilie
2023 cu pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor. De
asemenea, se ia în calcul un marș de protest desfășurat în București în luna
mai 2023, precum și declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai.
FSLI şi FSE „SPIRU HARET” cer de urgenţă Guvernului României
să găsească soluţii la următoarele:
a) rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor
Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ,
astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să
beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022;
b) identificarea unor
soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar;
c) adoptarea, în
regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul
didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul
1998;
d) aplicarea
regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât
salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu
beneficiază de acordarea acestor sporuri;
e) în noua lege de
salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o
treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de
importanța socială a activității prestate;
f) remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește
salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având
în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii
patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții
de execuție;
g) instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a
salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
h) plata suplimentară a personalului din unitățile/instituţiile
de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri
europene nerambursabile;
i)
plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și
nedidactic.