Prezentăm, astăzi, în cadrul campaniei "Luați-i Peninsula lui Mazăre!", Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană din Constanța. Un monument istoric de categoria a II-a care, situat aproape de malul în pericol de surpare și amenințat de alte probleme specifice Peninsulei, rezistă exclusiv din contribuțiile comunității armene.
Amplasamentul actual al bisericii s-a făcut pe un teren donat de primărie în 1879. Așa cum aflăm din volumul "Constanța. Aventura unui proiect european", realizat de dr. Doina Păuleanu, (editura Ex Ponto, 2003), prima biserică de lemn a fost construită de comunitate, lângă cimitirul armean, în 1740. Conform lui Simion Tavitian, în lucrarea "Dobrogea, tărâmul dintre ape" (editura Ex Ponto, 2005), primul lăcaș de cult armenesc a funcționat până în 1760, când a fost desființat, odoarele fiind strămutate la Biserica Armenească din Babadag, care a ars în 1823.
Epitropia a fost înființată după 28 decembrie 1878, în urma unui ordin al Primăriei adresat tuturor cultelor existente atunci la Constanța, referitor la aplicarea legii stării civile.
În 1880, se pune temelia Bisericii Armenești din Constanța, de către ctitorul Nazaret Torosian, biserica purtând hramul "Sfânta Maria". Lăcașul de cult a fost distrus de un incendiu în 1942, iar slujbele s-au ținut în sala de festivități a școlii armene, special amenajată pentru a adăposti biserica. În 1990, bisericii i-a fost adăugată o clopotniță.
Din 1986, părintele paroh al Bisericii Armene a Tomisului și Dunării de Jos este Avedis Mandalian.
- Publicitate -
