Ministrul Educației, Ligia Deca, a participat în perioada
25 - 26 ianuarie 2024 la cea de-a IX-a reuniune a miniștrilor educației din
cadrul platformei de cooperare Asia-Europa (ASEM9). Evenimentul, organizat de
Ministerul Educației, Sportului, Tineretului, Cercetării și Inovării din Malta,
s-a desfășurat sub deviza „Nimeni nu rămâne în urmă” (Leaving no one behind),
conform unui comunicat de presă.
Ministrul Ligia Deca a intervenit în cadrul lucrărilor pe
tema legăturii între educație și obiectivele de dezvoltare durabilă. România
reprezintă un bun exemplu din acest punct de vedere, prin adoptarea Strategiei
naționale de dezvoltare durabilă 2030,
alături de o serie de inițiative pentru incluziune și echitate în educație,
formarea profesorilor și sprijinirea sistemului de educație în dubla tranziție
„digitală” și „verde”. Acestea sunt prevăzute, la nivel general, de noile legi
pentru învățământul preuniversitar și învățământul superior, intrate în vigoare
în septembrie 2023.
Obiectivul de dezvoltare durabilă 4 - Educația de
calitate a fost transpus la nivel național printr-o serie de inițiative și
proiecte care vizează combaterea inegalităților prin asigurarea accesului la o
educație de calitate pentru toți, printre acestea numărându-se Programul
Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), lansat în ianuarie 2022 și
finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Proiectul
privind învățământul secundar - ROSE (Romanian Secondary Education), CRED -
Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți sau viitorul Program
național de reducere a abandonului universitar (PNRAU).
De asemenea, în ceea ce privește tranziția verde, România
a adoptat prima Strategie națională privind educația pentru mediu și
schimbările climatice pentru 2023 - 2030, care prevede o serie de acțiuni
pentru a crește conștientizarea copiilor și tinerilor cu privire la dezvoltarea
durabilă și responsabilitatea față de mediu. Programul adoptat în acest sens,
Săptămâna Verde, este complementar altor măsuri care prevăd introducerea în
oferta națională de curriculum la decizia școlii a unor discipline dedicate
educației privind adaptarea la schimbările climatice și protecția mediului.
În marja reuniunii ASEM9, ministrul Ligia Deca a avut
patru întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai unor state din cele două
continente.
Prima întâlnire bilaterală a fost cu gazda evenimentului,
Ministrul Educației, Sportului, Tineretului, Cercetării și Inovării din Malta,
Excelența Sa Clifton Grima. Printre subiectele discutate s-au numărat și două
priorități pentru România: educația timpurie și atractivitatea carierei
didactice.
O altă întrevedere a fost cu Excelența Sa Dr. Zambry Abd
Kadir, ministrul pentru învățământ superior în Malaysia. În cadrul acestei
discuții, au fost punctate progresele înregistrate în ceea ce privește
colaborarea între universitățile din cele două state, în ultimii ani fiind
semnate 11 acorduri bilaterale interuniversitare.
Ministrul Ligia Deca a avut o întâlnire bilaterală și cu
Viceministrul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei din
Japonia, Excelența Sa Fujiwara Akio. Pornind de la parteneriatul strategic
semnat între România și Japonia în anul 2023, Ministerul Educației urmărește să
ia în considerare politicile Japoniei adoptate în vederea îmbunătățirii
rezultatelor obținute de elevi la testarea din cadrul Programului pentru
Evaluarea Internațională a Elevilor, cu accent pe reducerea discrepanțelor între
elevii care provin din medii socioeconomice diferite.
Un alt partener strategic al României în domeniul
Educației este Elveția. Ministrul Ligia Deca a avut o întâlnire cu Excelența Sa
Ambasadorul Jacques Ducrest, printre subiectele discutate fiind și finanțarea
de 10 milioane CHF pentru dezvoltarea învățământului dual, cu accent pe nivelul
5 de calificare, din partea statului elvețian, până în 2029. Activitățile
finanțate vizează revizuirea și pilotarea calificărilor profesionale pentru
învățământul dual, precum și analiza de sistem.
Rezultatele discuțiilor din cadrul reuniunilor
ministeriale au fost cuprinse în Concluziile Președintelui (Chair’s
Conclusions), pregătite de țara gazdă, cu sprijinul Secretariatului și validate
în cadrul reuniunilor înalților oficiali, fiind acoperite inclusiv subiecte
precum recunoașterea și mobilitatea echilibrată, învățarea pe tot parcursul
vieții, învățământul profesional și tehnic ori digitalizarea proceselor
educaționale.