Cititi cu atentie declaratiile acestor 3 oameni de cariera muzeografica si luati in considerare obiectivitatea afirmatiilor si seriozitatea abordarii lor. Inca mai avem cativa specialisti si trebuie sa fim atenti sa nu ni-i pierdem!
jurnalisti,strimata doamna Simona Anghel,valorosule om de cultura Doina Pauleanu. Noi publicul constantean,vizitatorii,idiotii,incultii,prostii ne cerem scuze ca respiram alaturi de voi.Iertati-ne ca ne-am nascut in preajma voastra.Cand e gratis,am rupt usa muzeului. Cu plecaciune,semneaza un idiot......Doar o vorba sa va mai spun:sunteti aroganti,muzeele voastre sunt primitive,sunteti inapoiati,nu stiti sa atrageti publicul,sunteti plictisiti de propria voastra meserie.Va intereseaza mai mult doctoratele si gloria voastra stiintifica decat "idiotii" de la picioarele voastre.Intr-un cuvant,sunteti fantome de muzeu.Stiu ce spun.
Mi se pare nepotrivita abordarea tuturor. Titlul este incitant si conduce la derizoriu. Sunt trecute printr-o sita trei muzee. In balanta se pune numarul de vizitatori, banii primiti de la buget si cei obtinuti prin autofinantare. Acest mod de abordare ne duce cu gandul la anumite norme impuse culturii pana nu de mult. Inca se mai pedaleaza pe aceste criterii. Nici atitudinea directorilor nu este tocmai cinstita. Insa, raspunsul lor a fost calibrat dupa masura intrebarii. Intrebarea care se pune in acest context este daca mai avem nevoie de cultura, de istorie, de arta. ....Si daca da, ce facem pentru atragerea sumelor necesare, cum diversificam oferta, cum atragem oamenii, tinerii in special, cei care vor fi maine impreuna cu copii lor consumatori. Sa o spunem clar, o societate fara cultura este in bezna totala. Participarea la actul cultural, chiar si ca simplu privitor, contemplator, este un mare castig social. Aceasta activitate se cultiva insa. Aici trebuie dusa batalia. Nimeni nu spune ce trebuie facut si cum. Toata lumea pune cultura in balanta numai din punct de vedere financiar. Nimeni nu se gandeste la consecintele sale in formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Treburile sunt foarte complicate. daca privim problema numai prin prisma banilor, atunci ordonatorii de credite ar putea cere intr-o buna zi inchiderea muzeelor. Daca na uitam in interiorula cestora vedem ca sunt institutii care se zbat, practic, in mizerie. Nu au personal, se lucreaza in conditii grele pe salarii mici, de multe ori se cumpara tot felul de instrumente de lucru din banii proprii. Daca judecam asa cum se pune problema in titlul articolului, muzeele sunt sortite pieririi nu peste mult timp. Munca intr-un muzeu este cu totul speciala. Oamenii trebuie sa se instruiasca mereu, este ceva normal sa sustina tot felul de examene, sa aiba tot felul de atestate profesionale. Acest fapt nu trebuie sa-i puna la colt numai pentru faptul ca sunt, din punct de vedere istoric sau artistic, mai pregatiti decat publicul. Este o abordare jenanta pentru ca intr-un muzeu vin alti oameni pregatiti la nivel de varf in domeniul ingineresc, medical, juridic, padagogic etc. sau cu pregatire medie dar foarte interesati de un domeniu sau altul. Nu incap frustrari atunci cand vorbim de participarea la actul culturat, indiferent cum ca producatori, pastratori, prezentatori, cercetatori sau consumatori pentru ca nu mai suntem in anii `50. Trebuie sa fim mai atenti si sa lasam emotiile socio-politice cat mai departe de cultura.