Săptămâna Luminată este perioada care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos și se termină duminică, ziua cunoscută sub numele de Duminica Tomii.
- Publicitate -
Din noaptea Învierii și până la Înălțarea Domnului la cer, în biserică se cântă "Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit’", prin noul Ierusalim făcându-se referire la Ierusalimul cel veșnic.
Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului.
În primele secole ale creștinismului, în timpul Săptămânii luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului) care erau botezați în noaptea de Paști, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii.
În această perioadă, slujbele Bisericii sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările și citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morți a Mântuitorului.
Chiar și slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni e diferită de rânduiala obișnuită, căci se cântă Hristos a înviat, în loc de Veșnica pomenire.
Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade - una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului și de cea a Triodului) - vine de la cartea Penticostar, care se folosește în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Paște și Rusalii (50 de zile).
În tot acest timp, formula de salut a creștinilor este "Hristos a Înviat", cea de la Înălțare fiind "Hristos S-a Înălțat", urmată de răspunsul "Adevărat a Înviat!" și "Adevărat S-a Înălțat!". (sursa: Agerpres)
