În Monitorul Oficial nr.
607, de astăzi, 18 iunie 2021, a fost publicată hotărârea cu privirea la
aprobarea participării României la Studiul Internațional privind procesul de
predare-învățare, dezvoltat de OECD-TALIS 2018.
„Taxa privind
participarea României, în perioada 2021-2022, la Programul internațional din
domeniul educației, dezvoltat de OECD-TALIS 2018 este în cuantum de 72.811
euro, care se achită către OECD astfel: în anul 2021 – 36.358 euro și în anul
2022 – 36.453 euro”, este stipulat într-un articol din MO 607/18 iunie 2021.
TALIS utilizează
chestionare administrate profesorilor și directorilor pentru a colecta datele.
Scopul său principal este de a genera informații comparabile la nivel
internațional, relevante pentru elaborarea și implementarea politicilor
focalizate pe conducătorii școlii, pe profesori și pe activitatea de predare,
cu accent pe acele aspecte care afectează învățarea elevilor. Sondajul oferă o
voce profesorilor și directorilor, permițându-le să ofere informațiile necesare
pentru dezvoltarea și analiza politicilor educaționale în domenii-cheie.
În primul rând, TALIS
ajută factorii de decizie în politici publice să revizuiască și să dezvolte
politici care promovează profesia didactică și cele mai bune condiții pentru o
predare și învățare eficiente. În al doilea rând, TALIS îi ajută pe profesori,
pe conducătorii școlilor și pe ceilalți actori educaționali să reflecteze
asupra, să discute practicile existente și să găsească modalități de
îmbunătățire a acestora. În al treilea rând, TALIS se bazează pe cercetările
anterioare, oferind informații pentru activitatea viitoare a cercetătorilor.
• Au fost selectate
nouă teme pentru includerea în sondajul TALIS 2018: practicile instrucționale
ale profesorilor; conducerea școlii; practicile profesionale ale profesorilor;
formarea profesorilor și pregătirea inițială; feedback-ul și dezvoltarea
profesorilor; climatul școlar; satisfacția profesională; aspecte privind resursele
umane și relații cu părțile interesate; și auto-eficacitatea profesorului. În această
listă au fost adăugate două teme transversale: inovarea; și echitatea și
diversitatea.
• Populația-țintă
internațională pentru TALIS este compusă din profesorii care predau la nivelul învățământului
secundar inferior și conducătorii școlilor publice și private. TALIS 2018 a
oferit trei opțiuni suplimentare: în 15 țări și economii au participat și
profesorii și conducătorii școlilor din învățământul primar (nivel ISCED 1); 11
țări au administrat sondajul și în școlile din învățământul secundar superior
(ISCED 3) și 9 țări și economii au realizat sondajul și în școlile care au
participat la Programul OCDE PISA pentru evaluarea internațională a elevilor
administrat în 2018 (OECD Programme for International Student Assessment).
• În fiecare țară, un
eșantion reprezentativ de 4 000 de profesori și directori din 200 de școli a
fost selectat aleator pentru studiu. Luând în calcul toate componentele
sondajului, aproximativ 250 000 de profesori au răspuns la studiu, reprezentând
peste 8 milioane de profesori din 48 de țări și economii participante. În
România, 3658 de profesori care predau la nivel gimnazial și 199 de directori
au completat chestionarele TALIS.
Directorii, profesorii
și elevii dinaintea pandemiei
Vă prezentăm un
fragment din volumul apărut în iunie 2019 – „Profesorii și conducătorii
școlilor ca persoane care învață pe tot parcursul vieții”, și care explorează
dimensiunile referitoare la cunoștințele și abilitățile care caracterizează
profesionalismul cadrelor didactice și a conducătorilor școlilor.
• Cariera didactică a
fost prima opțiune pentru 75% dintre profesorii din Romania și pentru 67%
dintre profesorii din țările și economiile OCDE participante la TALIS. In ceea
ce privește motivul pentru care au optat pentru profesia didactică, cel puțin
96% dintre profesorii din România citează ca principală motivare oportunitatea
de a influența dezvoltarea copiilor sau de a contribui în societate.
• În România profesorii
au, în medie, vârsta de 43 de ani, apropiată de vârsta medie a profesorilor din
țările și economiile OCDE participante la TALIS (44 de ani). Mai mult, 26%
dintre profesorii din România au vârsta de 50 de ani și peste (media OCDE 34%).
Aceasta înseamnă că, în următorii zece ani, România va trebui să înlocuiască
aproximativ unul din patru profesori din totalul cadrelor didactice active.
• În România,
directorii au, în medie, vârsta de 46 de ani, mai mică decât vârsta medie a
directorilor din țările și economiile OCDE participante la TALIS (52 de ani).
Mai mult, 9% dintre directorii gimnaziilor din România au 60 de ani și peste 60
de ani, comparativ cu 20%, media OCDE.
• Informațiile privind
distribuția pe genuri a profesorilor și a directorilor fac posibilă estimarea
gradului de dezechilibru între genuri în profesia didactică și a disparităților
de gen în scopul promovării în funcții de conducere. În România, doar 61%
dintre directori sunt femei, în comparație cu procentajul de femei în rândul
profesorilor, care este de 73%. Acest aspect poate fi raportat la mediile OCDE
de 47% lideri de școli femei și 68% femei cadre didactice.
• Din perspectiva
mediului de învățare din clasă, relațiile dintre elevi și profesori sunt
pozitive în general, 97% dintre profesorii din România fiind de acord că elevii
și profesorii de obicei relaționează bine. Totuși, 13% dintre directori
raportează acte de intimidare sau de bullying printre elevi, ceea ce nu este semnificativ
diferit față de media OCDE (14%).
• În România, 0% dintre
profesori activează în școli în care cel puțin 10% dintre elevi sunt imigranți (media
OCDE este de 17%). În același timp, 95% dintre directori declară că profesorii
consideră că elevii și tinerii trebuie să învețe că oamenii aparținând unor
culturi diferite au multe în comun (media OCDE este de 95%).