Consiliul Național al Elevilor (CNE) se pronunță ferm împotriva propunerii legislative privind
introducerea uniformei școlare obligatorii, considerând că măsura nu răspunde
problemelor reale din sistemul de educație și riscă să devină doar o soluție de
fațadă într-un context marcat de abandon școlar, inechitate și lipsa
sprijinului pentru elevii vulnerabili.
- Publicitate -
Într-o poziție publică tranșantă,
reprezentanții elevilor susțin că ideea potrivit căreia uniforma ar reduce
diferențele sociale sau ar combate bullying-ul este una superficială și comodă.
Potrivit CNE, discrepanțele dintre elevi nu dispar odată cu impunerea unei
ținute identice, ci se mută în alte forme vizibile ale statutului social – de
la telefoane și încălțăminte, până la ghiozdane, vacanțe sau banii de buzunar.
„Să credem că stigmatizarea socială
stă prinsă într-un hanorac de firmă și pleacă din școală odată cu el este o
înțelegere limitată a fenomenului", transmit reprezentanții Consiliului
Național al Elevilor.
CNE:
bullying-ul nu se combate prin uniformizare
Elevii atrag atenția că bullying-ul
nu apare din cauza hainelor diferite, ci acolo unde lipsesc mecanismele reale
de prevenție, consilierea psihologică este insuficientă, iar profesorii nu sunt
sprijiniți să gestioneze conflictele din școală. În opinia lor, combaterea
excluziunii și a umilirii între colegi trebuie să pornească de la cauzele
profunde – mentalități, stereotipuri și modele sociale preluate din familie și
din societate.
Consiliul Național al Elevilor
critică și argumentul potrivit căruia uniforma ar încuraja disciplina și
apartenența la comunitatea școlară, considerând că această perspectivă aparține
unui model educațional depășit.
„Apartenența nu se coase pe rever.
Ea se construiește în timp, prin respect, prin încredere și printr-un climat
școlar în care elevul simte că este ascultat", arată CNE.
„Școala
nu devine mai bună pentru că toți poartă aceeași vestă"
Reprezentanții elevilor susțin că
școala ar trebui să fie un spațiu în care tinerii sunt încurajați să gândească
liber, să își exprime personalitatea și să se dezvolte într-un mediu care le
respectă individualitatea. În acest context, obligativitatea uniformei pentru
toți elevii din România este văzută ca o măsură care accentuează uniformizarea
și conformarea, în loc să încurajeze diversitatea și incluziunea.
Totodată, CNE atrage atenția asupra
lipsei de claritate din proiectul legislativ: nu este explicat ce se întâmplă
cu elevii care nu își permit uniforma sau nu o au la dispoziție. Rămân
întrebări esențiale fără răspuns: vor fi primiți la ore, sancționați sau trimiși
acasă? Și, mai ales, cine va suporta costurile și consecințele acestei
obligativități?
Prioritatea
ar trebui să fie sprijinul real pentru elevi, nu uniformele
Consiliul Național al Elevilor
consideră că, în actualul context social și economic, discuția despre
uniformele obligatorii este profund greșit prioritizată. În condițiile în care
elevii resimt deja efectele măsurilor de austeritate și diminuarea unor forme
de sprijin, CNE susține că resursele publice ar trebui direcționate către
măsuri care au un impact direct asupra menținerii copiilor în școală.
Printre prioritățile invocate de
elevi se numără bursele, consilierea psihologică, extinderea programului „Masă
sănătoasă”, transportul, infrastructura școlară și alte forme de sprijin
concret pentru copiii din medii vulnerabile.
„Un copil care primește o masă are o
șansă mai mare să rămână în școală. Un copil care primește o uniformă are, cel
mult, o fotografie mai ordonată la început de an", subliniază CNE.
Uniforma
obligatorie, criticată și din perspectiva confortului elevilor
În poziția transmisă public, CNE mai
arată că discuția despre uniforme ignoră adesea aspecte practice importante,
precum confortul elevilor. O uniformă nepotrivită sezonului, realizată din
materiale incomode sau care nu ține cont de diversitatea corporală a copiilor
poate afecta starea de bine și chiar participarea activă la ore.
În final, Consiliul Național al
Elevilor solicită respingerea propunerii legislative și redirecționarea
efortului politic către reforme autentice și măsuri care răspund nevoilor reale
ale elevilor din România.
„Școala românească nu are nevoie de
încă o reformă care arată bine în comunicat, dar care lasă de dorit în
realitate. Căci educația, oricât ar încerca unii să ne convingă, nu se repară
la croitorie", este concluzia transmisă de reprezentanții elevilor.