Pagină din istoria sărbătoririi Zilei Naționale a României, de-acum aproape nouă decenii

de Cuget Liber Miercuri, 30 Noiembrie 2022 727
Ca pretutindeni în Țară, în perioada interbelică, marcarea semnificației zilei de 1 Decembrie 1918 avea să fie făcută prin numeroase manifestări și de către constănțeni, ziarele locale, dar și cele naționale reflectând pe larg aceste emoționante și relevante acțiuni de inimă, de solidaritate și identitate națională. Ele aveau loc în școli și instituțiuni și asociații culturale în toate localitățile urbane și în unele comune mai dezvoltate, din cele patru județe ale României Întregite, prin actele plebiscitare ale Mării Uniri din 1918 (27 martie - Unirea Basarabiei, 28 noiembrie - Unirea Bucovinei, 1 decembrie - Unirea Transilvaniei).

În cadrul acestora se evocau însemnătatea și învățămintele înfăptuirii actului de la 1 Decembrie, îndatoririle generațiilor contemporane în apărarea fruntariilor și suveranității României Mari, exprimarea recunoştinței lor pentru sacrificiile înaintașilor.

O astfel de amplă manifestare a avut loc la Constanța la 1 decembrie 1934, în organizarea Ligii Antirevizioniste, „în care s-a protestat contra tendinţelor revizioniste maghiare. E pentru a doua oară când cetăţenii Constanţei, într-o spontaneitate care le face cinste, au răspuns la chemarea Ligii antirevizioniste, s-au afirmat solidari şi dârzi în faţa stafiei revizioniste şi au ridicat cu vehemenţă protestele lor contra duşmanilor revizionişti” - se arăta în reportajul dedicat manifestării publicat de marele și importantul ziar bucureștean „Universul”.

Constanța - în straie de sărbătoare



Se arată că „de dimineaţă, oraşul şi clădirile au fost pavoazate cu steaguri tricolore, iar clopotele au vestit însemnătatea zilei. Prin şcoli, elevii şi elevele au fost întruniţi în conferinţe, profesorii explicând importanţa actului Unirii. La Liceul de băieţi, dl director Coriolan a ţinut o conferinţă cu toţi elevii. La Școala Normală de învăţătoare, d-na prof. Eugenia Ştefănescu de asemenea a conferenţiat despre Drepturile noastre, asupra Ardealului”. În acest cadru, „la ora 4:30, cetăţenii s-au adunat la Palatul Episcopal în întrunirea Ligii antirevizioniste. De la ora 3, clopotele Episcopiei şi bisericilor din oraş au început să bată, iar muzica marinei a intonat marşuri şi cântece patriotice. S-au adunat treptat şcoalele cu corpul profesoral, cetăţenii, asociaţiile patriotice şi profesionale cu drapele printre cari asociaţia ospătarilor, docherilor, marinarilor etc”. Cuvântul P.S. Episcopul Gherontie, prezent la București, la înhumarea unui înalt prelat, a fost rostit de către P.S. Vicar Grigore Dumitrescu: „Biserica naţională a primit cu bucurie să patroneze această manifestaţie românească, pentru ca aci lângă altarul ei să reîmprospătăm amintirile trecutului de izbândă care ne-a adus România Mare. Sărbătorim azi 16 ani de la unirea pe vecie a Ardealului cu patria mumă. De aceea, azi e prilejul binevenit să spunem lumii întregi că nici intrigi, nici revizuiri, nici moarte nu va mai putea să despartă frate de frate. Împlinirea idealului naţional a fost pentru tot românul rugăciunea Crezul, pe care şi-a şoptit în tot ceasul. La temelia României Mari avem sfinte moaşte de eroi, aşa după cum creştinismul a pus şi pune la temelia bisericilor sale moaştele sfinţilor martiri”.

În cuvântarea directorului Liceului de Băieți „Mircea cel Bătrân”, profesorul de istorie Gheorghe Coriolan, acesta releva resorturile istorice, îndatoririle tinerelor generații și imperativele apărării Marii Uniri: „Ne-am întrunit ca să aducem prinosul inimilor noastre şi admiraţia faţă de măreţul act istoric, pioasă şi adâncă recunoştinţă faţă de înfăptuitorii lui, sincera şi neclintita hotărâre de a munci şi lupta pentru păstrarea neştirbită a moştenirii cucerite cu sânge generos. Unitatea naţională este încoronarea străduinţelor multiseculare ale neamului nostru de a-şi crea cadrele exterioare necesare. Arată că din timpuri vechi cheagul unităţii naţionale a fost limba şi religia şi că forţe lăuntrice am vădit înscris, cronicari şi poeţi, conducătorii cu toţii au căutat să îndrumeze cursul istoriei spre actul final: Unitatea, naţională, forma politică adecvată pe care şi-a creat-o neamul. Evocă apoi luptele pentru libertate ce s-au dus de Mihai, Cuza şi Ferdinand, cari au marcat cu greutatea spadei puncte culminante în cursul istoriei, pentru ca azi stafia revizionismului să ne ameninţe. Încheie spunând că nu se mai pot întoarce timpurile când fiii noştri cei mai buni umpleau temniţele de la Seghedin”.

La rândul său, avocatul Nicolae D. Chirescu, urmașul unei vechi și vrednice familii de patrioți dobrogeni - președintele lilialei Constanța a Ligii Culturale, arată, între altele, că „astăzi s-au împlinit numai 16 ani de când Ardealul românesc, cotropit mişeleşte, după veacuri de robie, s-a alipit da patria liberă. Cu semeţenie şi recunoştinţă, ne înclinăm milioanelor de suflete, ale căror trupuri martire şi-au vărsat sângele, din belşug, pentru ajungerea acestui scump ideal naţional. În special trebue să fim vecinic cu ochii aţintiţi către graniţa care ne desparte de ungurii asiatici”. În numele Asociației Feministe din Constanța, Maria Dimitriu-Castano (soție de magistrat implicată în acțiuni culturale constănțene) arată că „furtuna (Primul Război Mondial), care a zdruncinat din temelii toată civilizaţia popoarelor, care a distrus echilibrul lor economic, financiar şi sufletesc, a încetat. Vai de cei ce s-ar încerca să dezlănţuie o nouă furtună! Vai de cei ce ar îndrăzni să calce drepturile sfinte ale fiecărui popor, de a-şi stăpâni pământul şi a se guverna singur. Vai de cei ce ar încerca să aprindă scânteia discordiei între popoare, căci ei vor fi primii mistuiţi de flăcările ei. În această zi mare, naţională, să facem jurământul cel mare de a lupta ca să stăpânim în linişte şi pace tot pământul românesc”.



Prof. univ. dr. Stoica LASCU




Taguri

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Ultima oră

Titlurile zilei