La sfârşitul săptămânii trecute, Primăria Hârşova, în parteneriat cu Casa de Cultură Hârşova şi cu omologii din ţara vecină Bulgaria, a organizat un festival de muzică populară şi tradiţii în oraşul Dobrici. Mai precis, festivalul care ar fi trebuit să aibă loc la Dobrici s-a desfăşurat într-o localitate limitrofă numită Debrene.
Pe parcursul a două zile (24-25 iunie 2022), echipa „Cuget Liber” a însoţit delegaţia plecată de la Hârşova, în care am putut observa ce înseamnă un astfel de spectacol, dar mai ales pregătirea sa.
Vineri, 24 iunie, dimineaţă ne-am îmbarcat în autocare şi am pornit spre oraşul Dobrici, acolo unde urma să fim cazaţi.
După multe ore de aşteptare în vama de la Negru Vodă, şi încă ceva timp petrecut pe drumurile Bulgariei, am ajuns la Dobrici, unde ne-am cazat la un hotel care se numea cum altfel decât „Bulgaria”.
În prima zi nu a avut loc niciun fel de activitate oficială, însă, dacă priveai artiştii, observai emoţia şi neliniştea din ochii lor. În cele câteva ore care ne-au mai rămas până la lăsarea întunericului, artiştii din Hârşova au repetat nenumărate melodii populare tradiţionale.
Mai mult decât atât, aceştia au ieşit în faţa hotelului şi au repetat, făcându-i pe locuitorii bulgari care se aflau în zonă să se oprească şi să îi admire.
Cântec şi joc în pădurea de la Debrene
Odată sosită ziua festivalului, toată lumea a intrat în transă. Zeci de artişti hârşoveni, cu mic, cu mare, s-au echipat în straie populare şi au pornit încrezători înspre localitatea Debrene, acolo unde aveau să aibă prestaţii remarcabile.
Festivalul a avut loc realmente într-o poiană dintr-o pădure, care te ducea cu gândul la „Dumbrava Minunată” a lui Mihail Sadoveanu. Un loc parcă uitat de lume, fără semnal la telefon, fără internet, însă cu o linişte apăsătoare şi foarte multă verdeaţă.
La fel ca şi românii, bulgarii ştiu să facă marketing, astfel că, printre cele patru scene care au fost montate, existau grătare pe care sfârâiau produse tradiţionale bulgăreşti, tarabe cu fel de fel de suveniruri şi băuturi care mai de care mai răcoroase.
Într-o căldură infernală, artiştii hârşoveni şi-au început prestaţiile şi au făcut-o ca la manual.
Au urcat pe toate cele patru scene, au cântat, au dansat, s-au simţit bine şi i-au făcut pe cei din jur să se simtă şi mai bine. Mai pe scurt, au strălucit.
După aproximativ trei ore de cântec şi dans, cele patru ansambluri din Hârşova au putut să respire uşurate pentru că totul a ieşit bine. Nu că ar fi avut vreo emoţie, însă, ca la orice festival de acest gen, concentrarea trebuie să fie una maximă.
Mai multe detalii despre acest proiect ne-a oferit în exclusivitate purtătorul de cuvânt al Primăriei Hârşova, Alexandra Bugiulescu.
„Proiectul acesta este despre conservarea tradiţiilor şi despre promovarea zonelor turistice din Dobrogea. Unul dintre obiective a fost şi realizarea unei strategii cu patru itinerarii care să găsească măsuri sustenabile de promovare a turismului în aceste zone şi punerea în valoare a zonei culturale şi a multiculturalităţii şi multietnicităţii specifice regiunii. În cadrul proiectului avem două festivaluri finanţate. Unul - cel pe care l-aţi văzut aici şi unul la noi, la Hârşova pe 8, 9 şi 10 iulie. Ei au o tradiţie cu acest festival. Au peste 50 de ani în care l-au realizat. Anul acesta a fost finanţat prin proiect, dar pe lângă aceste două festivaluri, proiectul mai finanţează şi reabilitarea centrelor culturale din ambele oraşe, atât Hârşova, cât şi Dobrici. Noi suntem cu lucrările 99,9 la sută finalizate. A mai rămas doar un pas pentru ca zona de Casa de Cultură să arate aşa cum ne-am gândit la început. Suntem liderii acestui proiect. Toate costumele populare şi toată recuzita de care artiştii noştri au avut nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea au fost achiziţionate de către noi”, a declarat pentru „Cuget Liber” Alexandra Bugiulescu.
Peste două săptămâni, ansamblurile bulgărești vin la Hârșova
Casa de Cultură din Hârşova a avut un rol foarte important în desfăşurarea festivalului. Poate cel mai important rol. Directorul acestei instituții, Gigi Luchian, ne-a oferit câteva detalii despre festival şi despre artiştii care au evoluat pe scenele de la Debrene.
„Acest festival l-am iniţiat în colaborare cu partenerii noştri bulgari. Se desfăşoară anual în oraşul Dobrici. În acest an s-a desfăşurat într-o localitate limitrofă, Debrene, într-o poieniţă. Au existat patru scene pe care artiştii au urcat concomitent. Am avut un număr de patru ansambluri. Este vorba despre Mugureii Dobrogeni, Grupul Carsium, Ansamblul de dansuri greceşti Anixi şi Grupul Vocal Carsium. S-au desfăşurat activităţi multiple, cum ar fi dansul Căluşul, Sârba de la Marea Neagră, au cântat solişti valoroşi cum ar fi Lăcrămioara Pascu, Miruna Silvestru, Maria Luchian şi alţii. A fost o experienţă frumoasă, iar peste două săptămâni îi aşteptăm la Hârşova. Îi vom avea invitaţi cu toate grupurile lor vocale şi ansamblurile de dans. De trei ani, de când sunt director în cadrul Casei de Cultură Hârşova, particip la acest proiect. Acest parteneriat este la a treia ediţie. Este o experienţă frumoasă pentru cadrele didactice, pentru instructori, pentru copii, pentru noi, angajaţii Casei de Cultură”, a declarat Gigi Luchian.
Participarea la festival nu a fost uşoară pentru artiştii care au urcat pe scenă. Aceştia au trebuit să respecte un program fix, care, după cum spune o interpretă, nu s-a respectat. Agitaţia şi căldura le-au creat acestora un disconfort, însă în cele din urmă totul a decurs conform planului.
„Participarea la acest festival a fost plăcută. O experienţă nouă, sper să se repete cumva, doar că organizarea să fie alta. Mi s-a părut o diferenţă mare de program în comparaţie cu ce ştiam noi înainte. S-au schimbat foarte multe şi din această cauză a fost foarte obositor. Pasiunea mea pentru folclor vine dintr-o pură încercare. Am văzut nişte prietene, am fost curioasă şi cam de acolo a început totul. Vreau să am o carieră în acest sens. Mi-ar plăcea să predau muzică, dar mai am timp să mă pregătesc”, a spus interpreta Andra Pîrleală.
Bulgarii au rămas plăcut impresionaţi de prestaţia hârşovenilor şi au aplaudat la scenă deschisă ori de câte ori au avut ocazia.
În doar două săptămâni, la Hârşova, festivalul va continua, de data aceasta cu vizita delegaţiei din Bulgaria. Va fi un festival similar, cu cântece şi dansuri populare, dar şi cu activităţi specifice oraşului Hârşova. Ne referim aici la festival culinar, concurs de pescuit şi tot ceea ce înseamă tradiţii şi obiceiuri din zona Dunării.
Bucuria de a descoperi că… viitorul sună bine
Drumul spre casă a fost unul plăcut şi asta tot datorită artiştilor din Hârşova. Nici nu a fost nevoie ca şoferul autocarului să pornească muzica, pentru că membrii ansamblurilor au cântat nenumărate melodii în timp ce ne îndreptam către România.
Concluzia acestei experienţe este chiar plăcută, în condițiile în care mai există foarte puţini tineri care îşi cunosc tradiţiile şi obiceiurile. Iar ceea ce se întâmplă la Hârşova este de-a dreptul incredibil. Am văzut cu ochii noștri tineri la 16, 17 sau 18 ani care fac parte din aceste ansambluri. Cei mai mulţi dintre ei au şi rezultate bune la învăţătură şi au fost îndoctrinaţi cu o educaţie bine aleasă.
Dragostea faţă de costumele populare, de datini şi de tradiţii persistă la Hârșova şi pare că le este insuflată de cei mai în vârstă. Iar Primăria Hârşova a făcut întotdeauna demersuri pentru a iniţia astfel de festivaluri sau pentru a colabora cu alte primării, din perspectiva Şi cel mai important lucru este că, la Hârşova, tinereţea se îmbină perfect cu tradiţionalul.
