Și-a dedicat peste patru decenii învățământului din Mangalia, oraș pe care mărturisește că-l iubește nespus, ca dovadă că miercuri, 12 octombrie, de la ora 16, prof. Emil Corneliu Ninu va lansa, la Muzeul Național al Marinei Române, cel de-al 10-lea volum de beletristică – „Mangalia între Scylla și Charybda”, care își propune să elucideze enigma bombardării Mangaliei, în Primul Război Mondial.
- Publicitate -
Profesor de limba română, dar cu preocupări de istorie, datorate unui Bacalaureat susținut, în 1964, cu șapte probe orale și patru scrise, între care istoria era obligatorie. Apoi admiterea la Facultatea de litere din Iași a presupus alte trei probe de limba și literatura română, dar și de istorie.
Viitorul profesor Emil Corneliu Ninu a finalizat studiile superioare, în anul 1969, cu nota 10 pentru lucrarea de licență, și a ajuns la catedra din localitatea Darabani, unde a predat șapte ani, de luni până sâmbătă, și doar în week-end-uri se întorcea în Mangalia, la părinți.
În 1976 au fost scoase posturi la concurs și a candidat pentru o catedră la Liceul Industrial nr. 1 din Mangalia (actualul Liceu Tehnologic „Ion Bănescu”), care aparținea de Ministerul Apărării Naționale. „Ceaușescu deja stabilise viitoarea fabrică de construcții și reparații nave de la Mangalia, iar absolvenții acestui liceu urmau să deservească viitorul șantier naval. Acolo m-am format pentru catedra de liceu, după cei șapte ani de gimnaziu la Darabani. Ulterior, după Revoluție am fost ales director. Spre uimirea inspectorilor școlari de la acea vreme, am plecat de la Liceul Industrial nr. 1 la o școală gimnazială, iar după doi ani am susținut un alt examen, pentru a intra profesor la actualul Colegiul Economic, care se numea Liceul Industrial nr. 2, unde am terminat eu, la 18 ani, studiile liceale. Cred că sunt singurul profesor care a dat două examene de titularizare, plecând de la gimnaziu la liceu, respectiv în anii 1976 și 2000", a povestit dascălul retras de la catedră în anul 2017.
Părintele spiritual al Școlii Gimnaziale „Gala Galaction” din Mangalia
Ceea ce nu știu prea mulți locuitori ai Mangaliei este că datorită prof. Emil Corneliu Ninu, astăzi, fosta Școală Gimnazială nr. 5 poartă numele scriitorului Gala Galaction, a cărui operă dovedește dragostea sa pentru Mangalia, mai ales în ciclul de peste 80 de pagini dedicat acestui oraș. „Am simțit că mă recunosc prin scrierile sale. Lăsând deoparte proza sa uluitoare, Gala Galaction a fost și traducătorul Bibliei. În ianuarie 1998 am organizat un eveniment cultural cu intenția de a da numele Mihai Eminescu Școlii nr. 5. Dar inspectoratul a răspuns că deja există o instituție, deci, pentru a nu se confunda, e mai bine să renunțăm. Și-atunci am pus în bătaie toate tunurile pentru Gala Galaction. În anul 2000, conducerea IȘJ Constanța avea să aprobe atribuirea numelui de Gala Galaction, la doi ani după ce deja plecasem la Colegiul Economic din Mangalia", a povestit prof. Ninu.
Cu toate că s-a retras de la catedră în urmă cu cinci ani, prof. Emil Corneliu Ninu este încă la zi cu problemele învățământului. L-am întrebat dacă mai dă o șansă întoarcerii la lectură a actualelor generații dependente de tehnologie. „Nu, pentru că deja nu se face nimic de sus în jos. Uneori agheasma trebuie băută și de cei de sus. Marile reforme s-au făcut de sus în jos, în toată istoria civilizației noastre, în care am avut mari educatori și prin care plebea, mulțimea a putut să se ridice. Lectura nu înseamnă numai informație, ci și sensibilitate, în contextul în care generațiile care vin după noi sunt într-un conflict cu timpul. Ei nu-și dau seama că tehnologia le fură cel mai important dar făcut de Dumnezeu: timpul. Cu butonarea aceasta se creează dependență, care parcă s-a transformat într-o boală, dar și cu sutele de canale de televiziune apărute", a afirmat același profesor pensionar.
Înainte de a ne despărți, am vrut să aflăm de la apreciatul dascăl ce sfat le-ar oferi tinerelor generații de profesori. „Un sfat dramatic, pe care nu-l vor accepta niciodată, pentru că nu sunt ajutați de stat: să renunțe la navetă. Ceea ce nu se poate, în epoca internetului. Dar mă întreb: la o pană de curent sau cine știe ce s-ar putea întâmpla mai dramatic, când toate aceste surse uluitoare de informație vor cădea, ce s-ar întâmpla? Firimitura de cultură se înghite acum, în perioada școlarizării, pentru că mai apoi, ca familiști, va fi foarte greu să descopere cartea", a concluzionat, cu vădită tristețe, prof. Emil Corneliu Ninu.
