Dincolo de probleme administrative, precum aprovizionarea cu manuale sau încălzirea claselor, la o lună de la începerea anului școlar o foarte gravă situație o ridică programa supraîncărcată, ce pare să doboare copiii din primele ore.
- Publicitate -
Și nu e vorba doar despre volumul efectiv de materie, ci și despre compoziția acesteia: prea multe noțiuni teoretice, dintre care unele nu folosesc mai târziu la nimic. Școala ar trebui să însemne cunoaștere și nu saci de date inutile. Iar acest lucru cel mai bine îl pot face, deocamdată, profesorii în așa fel încât să nu îi facă pe copii s-o urască.
Teoretic, sunt materii importante pentru înțelegerea fenomenelor care se produc în natură. Problema e însă că elevii sunt obligați să învețe teorii peste teorii și, în loc să le găsească aplicabilitate în viața de zi cu zi, le uită imediat ce scapă de stresul tezei.
Din păcate, acolo, sus, la minister, probabil că doar cei care au copiii la școală au putut înțelege gravitatea situației în esența ei. Restul vorbesc de pe scaune "inerte", teoretizând la… lună.
Ieri, în conferința de presă, Marian Sârbu, inspectorul școlar general, a recunoscut, la rândul său, că se trece mult prea repede prin materie: "Într-o oră se predă ecuația de gradul I, apoi se trece repede la ecuația de gradul II. Sau la fizică, nici n-apucă bine elevul să înțeleagă o mișcare, că se trece la următoarea. Realitatea este că la un moment dat, copilul se rupe realmente de studiu și trebuie căutată urgent o soluție, un sistem de învățământ mai lejer. Când se va face mult mai mult despre un anumit lucru și nu o grămadă de lucruri, atunci copilul va înțelege și va acumula un bagaj de cunoștințe. Dar aceasta presupune o schimbare a întregului sistem de învățământ". De asemenea, a mai exemplificat multitudinea de ani care trebuie învățați la istorie, când, de fapt, profesorul ar trebui să accentueze pe înțelegerea evenimentului istoric, social, așa încât copilul să poată relaționa social și politic cu ceea ce se întâmplă acum: "Să priceapă că religia nu trebuie să constituie motiv de război".
Astăzi, la București, insp. Sârbu va participa la o întâlnire la nivel înalt, la care sperăm, așa cum i-am sugerat, să fie cât se poate de vehement în rezolvarea acestei situații care va continua să dea societății absolvenți multilateral… slab pregătiți.
Opinii de elevi și părinți
- "Sunt elev în clasa a 8-a și, după părerea mea, sunt ore care constituie o adevărată pierdere de timp, precum: muzica, desenul, educația tehnologică, latina, cultura civică, informatica - corespunzătoare clasei a 8-a -, care nu are chiar nicio legătură cu informatica pe care o vom face în liceu. Așa ajungem să nu avem suficient timp pentru alte materii folositoare. Eu cred că cine a întocmit programa școlară a făcut-o fără cel mai mic simț de răspundere față de viitorul nostru!" (Varga Mihai)
- "Sunt elevă în clasa a 7-a. Într-adevăr, programa este foarte încărcată, mie cel puțin mi se pare foarte greu să stai la școală 6-7 ore, apoi mai înveți încă 4 ore. Multe materii sunt absurde, iar la altele, cum ar fi istoria, geografia, biologia, franceza etc. sunt noțiuni mult prea avansate pentru un copil de 12-13 ani" (Ioana)
- "Cumplit! Cum se poate vorbi de calitate în învățământ când pentru ciclul primar se aplică o programă, iar pentru cel gimnazial alta. Se lucrează de parcă ar face parte din sisteme diferite. E una din greșelile capitale, cum să facă față elevii în clasa a V-a când sunt puși în fața unor situații noi: texte dificile la limba română (Mircea Eliade în clasa a V-a), împărțirea la un număr format din două cifre la matematică. Exemplele ar putea continua. Cine e responsabil de adaptarea programei ciclului gimnazial la cel primar?" (un părinte).
- Și exemplele ar putea continua pe pagini întregi, dar esențială este perspectiva imediată, măsurile care se propun a fi luate așa încât să nu mai asistăm la generații sacrificate de dragul schimbărilor.
Dincolo de probleme administrative, precum aprovizionarea cu manuale sau încălzirea claselor, la o lună de la începerea anului școlar o foarte gravă situație o ridică programa supraîncărcată, ce pare să doboare copiii din primele ore.
Și nu e vorba doar despre volumul efectiv de materie, ci și despre compoziția acesteia: prea multe noțiuni teoretice, dintre care unele nu folosesc mai târziu la nimic. Școala ar trebui să însemne cunoaștere și nu saci de date inutile. Iar acest lucru cel mai bine îl pot face, deocamdată, profesorii în așa fel încât să nu îi facă pe copii s-o urască.
Teoretic, sunt materii importante pentru înțelegerea fenomenelor care se produc în natură. Problema e însă că elevii sunt obligați să învețe teorii peste teorii și, în loc să le găsească aplicabilitate în viața de zi cu zi, le uită imediat ce scapă de stresul tezei.
Din păcate, acolo, sus, la minister, probabil că doar cei care au copiii la școală au putut înțelege gravitatea situației în esența ei. Restul vorbesc de pe scaune "inerte", teoretizând la… lună.
Ieri, în conferința de presă, Marian Sârbu, inspectorul școlar general, a recunoscut, la rândul său, că se trece mult prea repede prin materie: "Într-o oră se predă ecuația de gradul I, apoi se trece repede la ecuația de gradul II. Sau la fizică, nici n-apucă bine elevul să înțeleagă o mișcare, că se trece la următoarea. Realitatea este că la un moment dat, copilul se rupe realmente de studiu și trebuie căutată urgent o soluție, un sistem de învățământ mai lejer. Când se va face mult mai mult despre un anumit lucru și nu o grămadă de lucruri, atunci copilul va înțelege și va acumula un bagaj de cunoștințe. Dar aceasta presupune o schimbare a întregului sistem de învățământ". De asemenea, a mai exemplificat multitudinea de ani care trebuie învățați la istorie, când, de fapt, profesorul ar trebui să accentueze pe înțelegerea evenimentului istoric, social, așa încât copilul să poată relaționa social și politic cu ceea ce se întâmplă acum: "Să priceapă că religia nu trebuie să constituie motiv de război".
Astăzi, la București, insp. Sârbu va participa la o întâlnire la nivel înalt, la care sperăm, așa cum i-am sugerat, să fie cât se poate de vehement în rezolvarea acestei situații care va continua să dea societății absolvenți multilateral… slab pregătiți.
Opinii de elevi și părinți
- "Sunt elev în clasa a 8-a și, după părerea mea, sunt ore care constituie o adevărată pierdere de timp, precum: muzica, desenul, educația tehnologică, latina, cultura civică, informatica - corespunzătoare clasei a 8-a -, care nu are chiar nicio legătură cu informatica pe care o vom face în liceu. Așa ajungem să nu avem suficient timp pentru alte materii folositoare. Eu cred că cine a întocmit programa școlară a făcut-o fără cel mai mic simț de răspundere față de viitorul nostru!" (Varga Mihai)
- "Sunt elevă în clasa a 7-a. Într-adevăr, programa este foarte încărcată, mie cel puțin mi se pare foarte greu să stai la școală 6-7 ore, apoi mai înveți încă 4 ore. Multe materii sunt absurde, iar la altele, cum ar fi istoria, geografia, biologia, franceza etc. sunt noțiuni mult prea avansate pentru un copil de 12-13 ani" (Ioana)
- "Cumplit! Cum se poate vorbi de calitate în învățământ când pentru ciclul primar se aplică o programă, iar pentru cel gimnazial alta. Se lucrează de parcă ar face parte din sisteme diferite. E una din greșelile capitale, cum să facă față elevii în clasa a V-a când sunt puși în fața unor situații noi: texte dificile la limba română (Mircea Eliade în clasa a V-a), împărțirea la un număr format din două cifre la matematică. Exemplele ar putea continua. Cine e responsabil de adaptarea programei ciclului gimnazial la cel primar?" (un părinte).
- Și exemplele ar putea continua pe pagini întregi, dar esențială este perspectiva imediată, măsurile care se propun a fi luate așa încât să nu mai asistăm la generații sacrificate de dragul schimbărilor.
