Scriitoarea, editoarea și publicista constănțeană Doina
Jela, născută la 1 martie 1951, în localitatea Vadu, județul Constanța, va fi
protagonista unui eveniment editorial vineri, 10 februarie, cu prilejul
lansării cărții „Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat”,
publicată recent în imprintul „Corint Istorie Autori Români”.
La evenimentul organizat de Editura Corint și Librăria
Humanitas vor participa Daniela Zeca-Buzura (scriitoare, realizator emisiuni
TV), Neculai Constantin Munteanu (jurnalist), Florin-Răzvan Mihai (coordonatorul
imprintului „Corint Istorie Autori Români”) și Antoaneta Cojocaru, actriță, cu
o lectură din scrisorile Monicăi Lovinescu. Discuția va fi moderată de Simona
Preda.
Descriind legătura puternică dintre o mamă – Ecaterina
Bălăcioiu-Lovinescu (1887–1960), fosta soție a criticului literar Eugen
Lovinescu – și fiica ei – Monica Lovinescu (1923–2008), unul dintre cei mai
vocali opozanți ai regimului comunist, stabilită în Franța încă din 1947 –,
Doina Jela prezintă ororile regimului comunist, nemilos cu cei pe care îi
socotea „dușmanii” săi.
Autoarea arată în detaliu cum, în jurul Ecaterinei
Bălăcioiu-Lovinescu, o pensionară cu o existență discretă, începând din 1955,
Securitatea, ca un păianjen dibaci și neobosit, a țesut o pânză de agenți și
informatori și și-a mobilizat toate forțele împotriva „prăzii” sale. Telefonul
era ascultat în continuu, iar ieșirile ei zilnice, supravegheate cu mare
atenție. S-a recurs la toate metodele: șantaj, amenințări, promisiuni
mincinoase, îndemnuri „binevoitoare”. Totul cu un singur scop: ca mama să-și
trădeze fiica, cerându-i să revină în țară. Ecaterina Bălăcoiu-Lovinescu a
rezistat tuturor tentațiilor, în schimb, a plătit scump: a fost arestată în
1958, condamnată la 18 ani de temniță grea pentru „discuții dușmănoase la
adresa regimului democrat” și închisă, la vârsta de 71 de ani, la Malmaison,
Uranus, Jilava, Văcărești. A murit la penitenciarul spital Văcărești.
• „Este un imn adus Mamei, cu o finețe psihologică, un
rafinament al analizei și în același timp un patetism firesc, care bineînțeles
m-a covârșit.” Monica Lovinescu, Jurnal, 1996, 1997
• „Am găsit în cartea aceasta, efectiv, toate elementele
unei tragedii stricto sensu, o tragedie personală înscrisă în tragedia unei
epoci și în tragedia literaturii române postbelice.” Matei Călinescu, Revista
22, nr. 24, 1998
Doina Jela a mai publicat: Cazul Nichita Dumitru,
încercare de reconstituire a unui proces comunist; Telejurnalul de noapte;
Această dragoste care ne leagă; Drumul Damascului. Spovedania unui fost
torţionar, carte ecranizată de Lucian Pintilie în După‑amiaza unui torționar;
Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste; Afacerea Meditaţia
Transcendentală, în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu; Reuşeşti sau
mori – convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski; Ungaria 56, Revolta minţilor
şi sfârşitul mitului comunist, în colaborare cu Vladimir Tismăneanu; O sută de
zile cu Monica Lovinescu; Oleg Danovski. Omul, artistul, legenda; Villa
Margareta, roman; Efectul fluturelui, roman. A îngrijit și/sau prefațat mai
multe ediţii, printre care Neculai C. Munteanu, Ultimii şapte ani de‑acasă. Un ziarist
în dosarele Securităţii; Războiul de treizeci de zile. Jurnal colectiv de
campanie. Alte volume: Ghidul viitorului student, proiect original. A
participat la numeroase volume colective: Analele Sighet; Cum era, cam aşa
(coord. Călin Mihăilescu); Cartea cu bunici, Războiul de 30 de zile. Traduceri:
Stéphane Courtois, Cartea neagră a comunismului (în colaborare); Boris
Souvarine, Stalin; Marguerite Yourcenar, Lovitura de graţie; Olga Lossky,
Recviem pentru un cui; Stéphane Courtois (coord.), O noapte atât de lungă;
Diane Ducert, Femeile dictatorilor, vol. I, II. A redactat numeroase cărţi din
engleză, franceză, italiană, în special de istorie recentă şi ştiinţe sociale.
A coordonat colecțiile Procesul comunismului de la Editura Humanitas și Actual
de la Curtea Veche Publishing. Alte activităţi: a fondat, împreună cu Mihai
Creangă, Teodora Stanciu și alții, Asociația Ziariştilor Independenţi din România,
filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles
(AEJ).