Nu va faceti griji! Vrea si ea mai sus! Depinde! Acuma, daca aia mica va vine pe cap, s-ar putea sa aveti ghinion! Rugati-va si voi la astre sa nu fiti asa de loviti de soarta!
Stan saraca n-are toate tiglele pe casa, se stie foarte bine, dar consiliul de administratie, ghioceii cu capul vesnic plecat si mai alas inspectoratul n-au nicio scuza! Sa le fie rusine! O lasa pe nebuna sa-si faca de cap si nu e bine, pentru ca se vede clar ca ea n-are nicio limita! O tine una si buna cu prostiile, fara cea mai mica urma de logica sau ratiune. Chiar suntem in filmele cu prosti aici la 28!
Mai ghioceilor, treziti-va pana nu e prea tarziu. Daca i se pune lui stan nebuna pata si pe voi cine dracu va ajuta? Poate va asteptati sa fiti sustinuti cand o sa v-o luati pe cocoasa, nu-i asa? Daca stau sa ma gandesc, v-ati mai luat-o si voi, dar mai usurel, asa, ca nu erati chiar in vizorul lui stan, adica nu erati in aceeasi comisie cu ea, miza era mai mica! Si plangeati pe la colturi cu lacrimi de crocodil, ca "aoleu, ce ma fac....?". Atunci ăia pe care ii judecati in porcariile de comisii de disciplina n-au pus botul si nu v-au facut rau, dar voi acum ce faceti? Va bălăcăriti in mocirla lui Stan! Sa fie lasitate, frica inexplicabila pana la prostie, sau rautate? Treziti-va dracului odata!
Ăăăăă, cred că a venit momentul să vă dezvălui secretul succeselor mele in ale managementului de coșmar. Io când am venit la 28 eram pusă pe rele, că ii uram pe toti din scoala- jucarie....Mai demult am fost foarte dezamagita ca n-am stat director adjunct decat 5 săptămâni, nu stiu de ce...si am fost data afara din 28. Ei bine, credeti-ma ca clocoteam de furie si mi-am jurat atunci sa ma răzbun crunt! Pe toată lumea, da mai tare pe unii care erau prea buni si aroganti, cel putin asa imi imaginam eu! Eu neputand sa ating nivelul lor, mi-am pus la punct niste tactici si strategii, am prins momentul potrivit cand isj-ul era de-al meu, adica cu PSD-ul si .....am aterizat la 28. In primul an mi-am facut gasca, i-am atras pe ăi mai tineri. care nu stiau cu ce se mănâncă răzbunările de tip cruella, i-am amagit cu fel de fel de promisiuni si i-am avut de partea mea la vot in consiliul profesoral. Apoi am lucrat cu ăia mai bătrani, care ma puteau ajuta cu vorba si fapta....ptr interesul lor de moment ( dar m-am folosit de ei si-apoi le-am tras clapa...), si in fine i-am atras de partea mea pe ăia care sunt mai usor de convins că sunt periculoasă si pot să-i dau afară din scoală dacă nu fac frumos si nu-mi respectă porunca! Si uite-aa mi-am făcut echipa! Ăilalti, mai putini care n-au pus botul la vrăjelile mele, sau care au avut tupeul să mă contreze sau să mă critice, să-mi facă memorii (stiti voi), sau mai rău, să ia premii pe la olimpiade, să se titularizeze in mod legal,si alte abateri disciplinare....au intrat in colimator! M-am războit cu ei, le-am dat in cap non-stop in stilul meu malefic, dar bineinteles am avut succes doar cu ajutorul echipei mele de neinvins! Multi, supusi, lasi, dar de mare folos! E adevarat ca unii au mai iesit din gasca, ma voi ocupa eu si de ei mai târziu, dar acum am treabă cu frustratele, că sunt mai periculoase! Eu sunt pe pozitie! Am o mică sanctiune de aranjat. Ghiocei, drepti! Avem treabă....Semnati sau jar mâncați!!! Cu drac, a voastră neobosită, nemultumită si neinduplecată Cruella, director prof.dr.
Am omis sa va spun o chestie frumoasa. In primul meu an de directorat cand mi-am alcatuit echipa am dat prima dovada de dileala: am reusit sa scad un calificativ de la FB cum ar fi trebuit, la Bine cum a vrut mintea mea bolnava! Asta ca sa stie toata lumea de ce sunt in stare, sa nu miste in front! Ooooof, ce buna sunt, ma simt atat de puternica! Auzi, sa am eu in mana o scoala intreaga, sa-mi fac de cap ca la mine acasa....e ceva de neinchipuit! Sunt foarte fericita....
......stiti, sunt fericita ca-mi ies toate exact asa cum mi le-am pus in cap. Da nu mi-e frica de pedeapsa, ca am vazut ca-mi merge . Pe mine nu ma pedepseste nimeni si nici nu mi-e frica decat de dumnezeu! Cel de sus ma mai lasa sa-mi fac putin de cap, vad ca nu se uita spre mine.....inseamna ca intelege cat de traumatizata am fost in copilarie si ca trebuie sa ma bucur si eu acum, in sfarsit de putina libertate.....Vad eu cum ma descurc mai incolo, cand si-o aminti de mine....