Săptămâna Luminată este cea care urmează după sărbătoarea
Învierii Domnului, iar anul acesta începe pe 25 aprilie 2022.
În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită
(în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin
Domnul Iisus Hristos.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este
începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la
Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de
a se saluta cu cuvintele-mărturisire ”Hristos a înviat”, urmată de răspunsul
”Adevărat a înviat”.
Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile
iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu
mai trec prin Judecata de Apoi.
În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în
noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din
morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în
prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi
rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.
Săptămâna Luminată
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă.
Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid
porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această
zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti
casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul
“udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea
Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face
curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă
de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta
Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie.
Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să
aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o
zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această
zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”,
cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu
apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar
apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea
Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă
este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea
Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă
doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.