Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, care reprezintă peste 280.000 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar, lansează un nou atac dur la adresa Guvernului, acuzând Executivul că transformă educația într-un domeniu condamnat la subfinanțare și declin prin noul proiect al Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.
- Publicitate -
Într-un comunicat de presă, cele două federații susțin că varianta actualizată a proiectului nu rezolvă inechitățile salariale, ci dimpotrivă, le accentuează și încalcă angajamente asumate anterior de Guvern față de profesori.
Sindicatele: Se încalcă promisiunile făcute după greva din 2023
Reprezentanții profesorilor afirmă că proiectul ignoră prevederile OUG nr. 57/2023, act normativ adoptat în urma grevei generale din educație din 2023, care stabilea că salariul profesorului debutant trebuie raportat la salariul mediu brut pe economie, iar grila de salarizare să stimuleze evoluția profesională.
Potrivit sindicatelor, noua grilă nu mai respectă aceste principii și nu oferă o diferență salarială suficientă între un profesor debutant și unul cu grad didactic I și vechime maximă.
De asemenea, organizațiile sindicale susțin că Executivul renunță și la angajamentul convenit în 2024 cu Banca Mondială și Ministerul Muncii, potrivit căruia salariul maxim al unui profesor ar fi trebuit să ajungă la nivelul celui al unui medic specialist.
Majorări considerate „simbolice și ofensatoare”
Sindicaliștii critică și nivelul creșterilor salariale prevăzute în noul proiect.
Conform calculelor prezentate, profesorii debutanți ar urma să primească o majorare de aproximativ 410 lei brut, echivalentul a circa 240 de lei net, iar profesorii cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 de lei brut, respectiv aproximativ 96 de lei net.
În opinia acestora, sumele sunt „insignifiante și profund ofensatoare” pentru o profesie care presupune studii superioare, perfecționare continuă și responsabilitate majoră.
Nemulțumiri și privind sporurile
Federațiile reclamă și diminuarea unor drepturi salariale. Printre acestea se numără indemnizația pentru dirigenție, care ar urma să fie stabilită la o sumă fixă de 410 lei brut, dar și reducerea unor indemnizații acordate pentru predarea simultană, activitatea desfășurată în zone izolate sau practica pedagogică.
Potrivit sindicatelor, aceste modificări transmit mesajul că responsabilitățile suplimentare ale profesorilor nu mai sunt apreciate și nici remunerate corespunzător.
„Educația este sacrificată”
Reprezentanții FSLI și „Spiru Haret” susțin că proiectul continuă politica de austeritate începută prin Legea nr. 141/2025, care a adus majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi în clasă, diminuarea plății cu ora și plafonarea unor drepturi salariale.
Sindicatele invocă și concluziile Raportului de țară al Comisiei Europene pentru 2026, care recomandă României să crească atractivitatea profesiei didactice și să investească în resursa umană din educație.
Sindicatele avertizează asupra unor noi proteste
Cele două federații afirmă că Guvernul își asumă responsabilitatea pentru escaladarea conflictului social din educație și avertizează că pot fi declanșate noi acțiuni de protest.
Totodată, liderii sindicali fac apel la parlamentari să respingă proiectul de lege în forma actuală, susținând că adoptarea acestuia ar reprezenta „un vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor".
„Nu poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați necorespunzător", transmit FSLI și Federația „Spiru Haret”, care încheie comunicatul cu mesajul: „Educația trebuie salvată, nu sacrificată!”
