În perioada 24-26
noiembrie, la Sinaia a avut loc Conferința Națională a Federației Sindicatelor
Libere din Învățământ, la care au participat delegații ale celor aproximativ
155.000 de membri ai organizațiilor sindicael afiliate, prilej cu care s-a
ajuns la concluzia că:
1. învățământul
românesc continuă să fie un domeniu neatractiv pentru absolvenții performanți
ai învățământului superior, principalele cauze fiind salariile nemotivante,
foarte mici în comparație cu salariile altor categorii de personal plătite din
fonduri publice, condițiile de muncă din școlile din România, lipsa de
stabilitate legislativă și de predictibilitate a sistemului;
2. vârsta medie a
cadrelor didactice continuă să fie ridicată, peste 60.000 dintre acestea având
mai mult de 50 de ani, factor coroborat cu numărul foarte mare de personal
didactic necalificat/ în curs de calificare, încadrat în sistemul educațional
(aproximativ 4000 de cadre didactice fără studii de specialitate, caz unic în
rândul țărilor membre ale U.E.);
3. puterea de cumpărare
a salariaților din învățământ cunoaște o scădere accentuată, mai ales în
ultimul an, din cauza creșterii galopante a inflației și a prețurilor la
produsele de consum de bază și la utilități;
4. continuă politica de
subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, prin alocarea anuală de
fonduri iresponsabil de mici, puțin peste 3 % din P.I.B., în condițiile în care
media în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,75%;
5. lipsesc sau sunt
total insuficiente investițiile necesare pentru dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii sistemului de învățământ și de formare profesională -
modernizarea, dar și construirea de creșe, grădinițe, școli gimnaziale, școli
profesionale, licee, săli și terenuri de sport, ateliere-școală, cabinete
medicale și stomatologice, astfel încât să oferim preșcolarilor și elevilor din
România standarde ridicate de infrastructură și un act educațional de calitate;
6. ne confruntăm cu o
insuficientă schemă de încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului
didactic auxiliar și nedidactic;
7. școala românească
este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece
competenţele dobândite la absolvirea studiilor, nu le permit integrarea
socio-economică, în contextul unei piețe a forţei de muncă tot mai complexe;
8. există o stare de
incertitudine și de confuzie în rândul angajaților ca urmare a modificărilor
care urmează să fie aduse noii legi privind sistemul de învățământ
preuniversitar, dar și în ceea ce privește legea salarizării.
Iată ce solicită
sindicatele prin intermediul unei rezoluții adoptate „Salarii motivante,
infrastructură școlară adecvată și legislație coerentă = învățământ performant”:
1. a) aplicarea în
integralitate, în regim de urgență, a prevederilor Legii - cadru nr. 153/2017
pentru toți salariații din învățământ și acordarea unei indexări suplimentare a
salariilor, astfel încât să fie acoperită creșterea galopantă a prețurilor la
bunuri și servicii, precum și rata inflației, care afectează grav statutul
social, situația materială și condiţia umană a salariaţilor din sistemul de
învățământ preuniversitar de stat din România;
b) cuprinderea tuturor
funcțiilor din sistemul educațional într-o singură anexă la noua lege-cadru de salarizare, astfel încât
poziționarea salariaților din învățământul preuniversitar de stat în grila de
salarizare să fie superioară celei actuale și să corespundă în mod obiectiv complexității,
importanței sociale și responsabilității muncii lor;
c) acordarea sporurilor
pentru condiții de muncă salariaților din educație, înlăturându-se
discriminarea acestora în raport cu celelalte categorii de bugetari care
beneficiază de aceste sporuri;
2. asigurarea de
resurse financiare substanțiale pentru finanțarea educației, condiţie esenţială
pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ și evoluția întregii societăți
românești;
3. reformarea
programelor școlare astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu exigențele impuse de realitățile economiei
românești. Astfel, se asigură integrarea absolvenților pe piața muncii, iar
îmbunătățirea inserției profesionale a elevilor va conduce, în timp, la
creșterea prestigiului cadrelor didactice, a școlii românești în ansamblul ei;
4. alocarea de fonduri
de la bugetul de stat, pentru aducerea infrastructurii școlare și a dotărilor
din unitățile de învățământ la standardele necesare, astfel încât să se poată
desfășura un învățământ de calitate pentru toți copiii acestei țări, indiferent
de mediul urban sau rural în care sunt situate unitățile școlare;
5. elaborarea unui
pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, menit să nu fie supus
unui proces de modificare și completare permanentă. Stabilitatea legislației
specifice va genera predictibilitate în politicile educaționale, absolut
necesară atât pentru beneficiarii educației, dar mai ales pentru personalul din
sistem. Noua lege a învățământului preuniversitar trebuie, în primul rând, să
țină cont de realitățile economice și sociale din România, dar și de țintele
strategice ce se urmăresc a fi atinse prin adoptare.
De asemenea, conferința
națională a apreciat că în noul pachet legislativ trebuie să se prevadă în mod
imperativ:
·
creșterea
substanțială a investițiilor în infrastructură și în capitalul uman, privite ca
motor al dezvoltării economice, investiții eficiente, care vor încuraja
competitivitatea, înalta calificare a forței de muncă, creşterea economică şi
vor genera în viitor mai mulţi bani pentru bugetul de stat;
·
acordarea de facilități pentru angajații din
învățământ;
·
păstrarea
actualelor norme de predare pentru cadrele didactice.
Prezenta rezoluție va
fi transmisă Ministerului Educației, Guvernului României, Parlamentului
României și tuturor partidelor politice parlamentare.