Duminică, 20 martie, de la ora 19:00, Teatrul Național de
Operă și Balet „Oleg Danovski” a programat dramatica poveste a lui Manrico,
personajul principal din opera „Trubadurul” (în italiană Il trovatore), compusă
de Giuseppe Verdi pe un libret de Salvatore Cammarano, scris după tragedia „El
trovator” de Antonio Garcia Gutiérrez. Premiera operei a avut loc la Teatro
Apollo din Roma, la data de 19 ianuarie 1853.
Soliști: Akiko Hayakawa (Japonia), Răzvan Săraru, Ionuț
Pascu (București), Alina Dragnea (București), Orest Pîslariu (București), Ionela
Duma, Andrei Băican, Iulian Bratu.
„Succesul premierei operei «II Trovatore» (19 ianuarie
1853 la teatrul Apollo din Roma), nu face decât să confirme faptul ca Giuseppe
Verdi întruchipa cele mai înalte aspirații morale și artistice ale poporului
său. Muzicianul avea la acea dată 40 de ani și nu ajunsese nici la jumătatea
drumului său creator. «Trubadurul» reprezenta deja, alături de «Traviata» și
«Rigoletto», capătul unei epoci marcate de mari succese, în care stilul său
muzical se închegase și se definise pe deplin, în prima perioadă a activității
sale, Verdi abordase mai ales teme istorice; operele de tinerețe
«Nabucodonosor» și «Lombarzii» purtau ecourile luptei de elibe¬rare a poporului
italian, aflat pe atunci sub stăpinire habsburgică. Compozitorul își afir¬mase
atît de puternic în aceste lucrări crezul său patriotic, incit în scurtă vreme
corurile din « Nabucco» și «Lombarzii» se transformă în cîntece revoluționare.
Melodia tonică și înaripată, simțul dramatic îl afirmă de la început pe Verdi
ca pe un maestru al operei italiene. După ce în «Ernani», « Macbeth», «Luiza
Miller» și alte lucrării inspirate din capodoperele unui V. Hugo, Skakespeare,
Schiller, compozitorul căutase să realizeze pe un plan superior o cit mai
strînsă unitate între formă și conținut, in ultimele opere ale acestei perioade
începe să-și facă loc in creația lui Verdi o preocupare mai accentuată pentru
tematica socială și psihologică Adincimea mijloacelor de portretizare,
concentrarea expresiei, îl conduc treptat spre cele trei «drame ale
inegalității sociale» (K Rigoletto», «Trubadurul», K Traviata»), care
reprezintă cele mai desăvârșite lucrări de la sfârșitul tinereții muzicale a
lui Verdi” (I. Hristea).