"Am aici echivalentul a cinci săptămâni de muncă fizică. Energia înmagazinată în acest recipient este echivalentul unei echipe de 35 de oameni care ar lucra zilnic pentru tine, ca toată casa ta să funcționeze în mod normal", spune Rob Hopkins, fondatorul Transition Iniative, ținând în mână o sticlă cu petrol.
- Publicitate -
Putem transforma petrolul într-o multitudine de lucruri, pentru că oferă o energie inimaginabilă. În prezent, întregul eșafodaj al lumii este construit în jurul combustibililor fosili – orașe, modele de afaceri, rute de transport, creștere economică.
Scopul Transition Initiative (TI) este să producă un declic al capacității de înțelegere a oamenilor, care trebuie să conștientizeze că petrolul se va termina, mai devreme sau mai târziu. Și asta pentru că cel mai complex aparat tehnologic rămâne tot omul. Iar schimbarea nu poate fi făcută forțat, mecanic, cu nicio invenție, ci trebuie să pornească de la oameni.
"Pentru fiecare patru barili de petrol folosiți, nu producem în loc decât unul singur. Pentru fiecare 100 de unități de energie utilizate, nu realizăm decât 11. În 1930, realizam 100. Avem 98 de state care extrag și vând petrol, din care 65 au trecut deja de limita maximă. De aceea avem nevoie de alternative. În prezent, singura soluție viabilă este o urgentă decarbonizare", explică Rob Hopkins, în cadrul unui discurs TED (www.ted.com).
Ce face Transition Initiative? Creează grupuri de "tranziție" în cele mai importante regiuni ale planetei, care încearcă să se despartă de dependența de petrol.
"Lumea noastră nu este Second Life. Nu putem crea terenuri noi și sisteme energetice ecologice cu un click al mouse-ului. În timp ce schimbăm idei liber pe internet, există oameni care coboară în mine, ca să extragă cărbune", explică Hopkins.
Grupurile de tranziție sunt inserate în comunitățile locale, pentru ca schimbarea să pornească de jos. În același timp, fac lobby la forurile mari de conducere, pentru a obține suport legislativ. În Scoția, spre exemplu, TI a fost finanțată de guvern, din fondul rezervat protecției împotriva schimbării climei.
În multe comunități din lume, în care Transition Initiative este prezentă, au apărut proiecte locale în industria alimentară, agricultură subvenționată de oameni, depozite cu mâncare, firme de energie în care localnicii sunt acționari majoritari, investindu-și banii în resurse regenerabile, pentru a opri dependența de rețelele naționale de energie.
În alte comunități, TI a lansat un joc economic interesant – moneda locală. Practic, oamenii folosesc niște bani fictivi, care nu sunt valabili decât în localitatea în care trăiesc. Este un mod de a reporni ciclul banilor în economie.
"De asemenea, putem face planuri energetice pentru orașe, planuri B, secundare. De ce? Pentru că cele mai multe orașe au planuri făcute pe 15 – 20 ani, bazate pe ideea că vom avea tot mai multe lucruri care funcționează cu petrol, ceea ce este fals. O singură întrebare contează: cum poți face mâine tot ce faci astăzi, reducând drastic emisiile de dioxid de carbon?", spune Hopkins.
Pentru a crea tehnologii "verzi", avem nevoie de modele. Când Eleanor Roosevelt și-a făcut o grădină de legume în spatele Casei Albe, peste 20 de milioane de americani au făcut același lucru. Acum, Michelle Obama, prima doamnă a Americii, a făcut același lucru. Iar oamenii s-au conformat.
