Trage un pui de somn după amiaza, pentru a avea avantajul competitiv al unei performanțe ridicate.
În fiecare eră din istorie, oamenii credeau că trăiesc într-o vreme de tranziție, dar unele dintre ele chiar vestesc și deschid calea pentru o schimbare profundă și de amploare. Potrivit www.cariereonline.ro, un număr din ce în ce mai mare de oameni, angajatori și angajați deopotrivă, recunoaște faptul că actualul model de succes nu funcționează și duce, de fapt, la epuizare, stres, productivitate scăzută și o epidemie care are o rezonanță specială pentru mine - la o privare cronică de somn.
Întrebarea este: Ce impact are privarea de somn asupra organizațiilor noastre? Oboseala cronică este inamicul numărul unu al creativității și memoriei. Costă firmele americane 63 miliarde de dolari anual, sumă rezultată din cauza pierderilor de productivitate. Un studiu făcut asupra impactului lipsei de somn a dus la concluzia că, din cauza efectelor pe care le are asupra modului în care sunt luate deciziile și asupra funcțiilor cognitive, privarea de somn deschide ușa către comportamente lipsite de etică.
SOS-ul organismului. Dintr-un alt studiu a rezultat că privarea de somn este reflectată vizibil în indicii faciale, suficient de puternice pentru ca alți oameni să perceapă o persoană privată de somn, cel mai probabil, ca fiind bolnavă și lipsită de energie. Nu e tocmai cea mai bună "față" pe care să o prezinți unui client. Dar cele mai grave costuri apar din faptul că privarea de somn cauzează scăpări și acte de neglijență în privința măsurilor de siguranță a muncii și contribuie la apariția sau agravarea altor probleme de sănătate: de exemplu, Organizația Mondială a Sănătății clasifică munca în schimburi ca fiind un factor carcinogen din Clasa 2A, din cauza incidenței mai ridicate a cazurilor de cancer la sân apărute în rândul femeilor care lucrează în schimburi.
Grija angajatorilor.
Din fericire, mulți angajatori, din orice industrie imaginabilă, învață să aprecieze la adevărata importanță faptul că sănătatea angajaților este direct legată de "sănătatea profitabilității" și, de asemenea, iau măsuri concrete pentru a schimba situația. La summit-ul pe tema leadership-ului în corporații organizat recent de Division for Sleep Medicine - Harvard Medical School, companii precum Wal-Mart, Procter & Gamble și Eli Lilly s-au reunit ca să discute modul în care mediul de afaceri poate încheia parteneriate cu experții și organizațiile specializate în domeniul somnului, pentru a răspunde și rezolva problemele de sănătate asociate cu lipsa de somn sau cu factorii care duc la un somn neodihnitor. Poate că aceste companii au urmărit indiciile oferite de lumea sportului. Sportivilor olimpici li se asigură acum, pe lângă dietele lor strict monitorizate, și camere dotate "ultimul răcnet", în care să poată trage un pui de somn când se simt obosiți. În liga NBA, baschetbaliștii cu statut de star Steve Nash și Kobe Bryant au fost în avangardă, incluzând somnul de după amiază în rutina de încălzire prin care trec înainte de meciuri. Acum adjunctul șefului comisiei NBA spune că "toată lumea din biroul ligii știe că nu trebuie să-i sune pe jucători la 3 după amiaza, pentru că e perioada în care jucătorii trag un pui de somn".
INTERESANT! Locurile de muncă mai convenționale încearcă să recupereze avansul câștigat de lumea sportului. Circa 25% din marile companii din SUA le oferă angajaților un program pentru reducerea stresului, precum cele de meditație sau de yoga. La biroul redacției Huffington Post din New York au înființat două camere de dormit, în care angajații se pot retrage ca să tragă un pui de somn. La început, reporterii, editori și inginerii au ezitat să le folosească, de teamă că oamenii vor crede că se eschivează ca să nu-și facă treaba. Dar faptul că acum locurile din camerele de dormit sunt mereu complet rezervate este un semn al vremii de tranziție în care trăim.
