Încet, dar sigur, ne apropiem de realitatea filmului Gattaca – adică ne putem afla viitorul de la naștere, după o simplă analiză a ADN-ului. Compania americană Complete Genomics a reușit să refacă secvența ADN a trei genomi umani, folosind "materiale" de 4.400 dolari, cu o marjă de eroare de o bază la 100.000.
- Publicitate -
Performanța este impresionantă, în special datorită prețului. În 2006, compania The Human Genome Project a reușit să facă același lucru, însă prețul plătit s-a ridicat la peste trei miliarde dolari.
De ce este atât de prețioasă această tehnologie? Pentru că revoluționează medicina – am putea afla la ce boli suntem predispuși, am putea realiza tratamente personalizate care să repare micile imperfecțiuni genetice, dintr-un stadiu timpuriu.
Complete Genomics nu sunt singurii care fac cercetări în acest câmp. IMB Research a intrat în joc și are un target extrem de ambițios – reducerea prețului testării genetice la 100 dolari/persoană.
Oamenii de știință susțin că, la ritmul în care avansează tehnologia, testarea ADN va deveni la fel de simplă ca vaccinarea și va putea fi făcută la naștere, prin prelevarea unei singure picături de sânge din corpul copiilor nou-născuți.
Desigur, există și păreri contra. În primul rând, adio intimitate! Genomul ar putea schimba complet piața muncii și cea a asigurărilor. Imaginați-vă că vreți să vă angajați pe termen lung, dar genomul spune că sunteți predispuși la oboseală cronică, chiar dacă nu acum, ci în cinci ani. Angajatorul ar putea spune: "Nu, mulțumesc, voi căuta o persoană mai puternică, din punct de vedere genetic". De asemenea, cum ar fi să vreți să încheiați o asigurare de sănătate și să fiți respinși, pe motiv că aveți șanse mult prea mari să vă îmbolnăviți în următorii cinci ani?
"Se pot face lucruri urâte cu genomul uman. În primul rând, nu poți să îl protejezi. Lași urme de ADN oriunde te duci. Practic, va fi extrem de greu să te protejezi", explică Jay Flatley, specialist în cadrul companiei Illumina, care se implică în cercetarea genomului uman.
În concluzie, riscăm să intrăm într-o eră a discriminării genetice, în care doar cei "perfecți" și cu un viitor "sănătos" vor putea face carieră. Rămâne de văzut.
