Dar cine dintre noi nu-și dorește / Să aibă propria casă, / Și ca odinioară Abtaham și Sara / Să pregătească masa oaspeților. / Fie să ne caute și pe noi, străinii rătăcitori, / Și să ne dăruiască lumina și viața"…
- Publicitate -
Iar Muzeul de Artă din Constanța le-a fost, vineri după - amiază, propria casă. Lor, mesagerilor Orientului, care au fost gazde primitoare pentru toți cei care au avut curiozitatea de a descoperi această parte aparte a lumii prin imagini străine și autoreflecții.
"Povești pe care ni le povestim despre Orient și care povestesc despre noi" și-au rezumat artiștii din Germania, România și Turcia expoziția în cadrul căreia au reunit lucrări sub titlul "Sultan și Stafide". Proiectul s-a axat pe zona de influență a Imperiului Otoman fiind construit pe mesaje despre spațiul stăpânit de "Sublima Poartă Otomană", redate, deopotrivă prin imagini clasice și video-proiecții. Conservator și novator deopotrivă, clasic și modern, Orientul, în mod special spațiul de influență a culturii turcice, a fost dezvăluit privitorului printr-o altfel de percepție asupra valorilor care îl alcătuiesc. "Am fost plătit să mă pierd în pădure" este moto-ul sub care a expus Liliana Basarab fotografiile care evocă "Experiența fricii". Geta Brătescu s-a oprit asupra personajului legendar Nastratin Hogea (Nasreddin Hodja) și prin xilogravuri a redat ilustrații la anecdote turcești din secolul al XIII-lea. Extrase din interviuri cu artiste din România și Turcia au făcut obiectul creației audio - video semnată de Elke Drapatz și intitulată "Poziții", iar sub numele "Șoaptele florilor", Sigrun Drapatz a redat prin desene completate de versuri fragmente din scrisori din serai. "Era lalelelor" și intrigile specifice acestei perioade care se țeseau la palatul sultanului, o perioadă poziționată în timp între 1718 și 1730 a făcut obiectul unei creații video de aproximativ șase minute, semnată de Tamer Serbay. Nu în ultimul rând, pocănitul papucilor din lemn care trezește vocea amintirilor a fost cea care l-a inspirat pe Ilgaz Özgen Topçouðlu la realizarea creației intitulate "Urme".
Expoziția de vineri, de la Muzeul de Artă a fost completată de proiecția filmului mut "Prinț Ahmed" și de un concert britpop-folk-rock-oriental, susținut de Mark Collinson și Tamer Serbay.
Nu a lipsit nici elementul surpriză, un "performance" interactiv, o invitație la un exercițiu de cunoaștere a spațiului oriental prin tradiții... culinare.
Expoziția "Sultan și Stafide" este un proiect interdisciplinar și intercultural, inițiat de artiști și oameni de cultură din Berlin și Antalya. El reunește numeroase grupări etnice, limbi, comunități de religie, identități. Deschisă la Berlin, în 2005, expoziția a ajuns la sfârșitul săptămânii trecute și la Constanța, urmând ca, de la malul Mării Negre, creațiile să fie expuse la Muzeul Arheologic din Antalya.
Dar cine dintre noi nu-și dorește / Să aibă propria casă, / Și ca odinioară Abtaham și Sara / Să pregătească masa oaspeților. / Fie să ne caute și pe noi, străinii rătăcitori, / Și să ne dăruiască lumina și viața"…
Iar Muzeul de Artă din Constanța le-a fost, vineri după - amiază, propria casă. Lor, mesagerilor Orientului, care au fost gazde primitoare pentru toți cei care au avut curiozitatea de a descoperi această parte aparte a lumii prin imagini străine și autoreflecții.
"Povești pe care ni le povestim despre Orient și care povestesc despre noi" și-au rezumat artiștii din Germania, România și Turcia expoziția în cadrul căreia au reunit lucrări sub titlul "Sultan și Stafide". Proiectul s-a axat pe zona de influență a Imperiului Otoman fiind construit pe mesaje despre spațiul stăpânit de "Sublima Poartă Otomană", redate, deopotrivă prin imagini clasice și video-proiecții. Conservator și novator deopotrivă, clasic și modern, Orientul, în mod special spațiul de influență a culturii turcice, a fost dezvăluit privitorului printr-o altfel de percepție asupra valorilor care îl alcătuiesc. "Am fost plătit să mă pierd în pădure" este moto-ul sub care a expus Liliana Basarab fotografiile care evocă "Experiența fricii". Geta Brătescu s-a oprit asupra personajului legendar Nastratin Hogea (Nasreddin Hodja) și prin xilogravuri a redat ilustrații la anecdote turcești din secolul al XIII-lea. Extrase din interviuri cu artiste din România și Turcia au făcut obiectul creației audio - video semnată de Elke Drapatz și intitulată "Poziții", iar sub numele "Șoaptele florilor", Sigrun Drapatz a redat prin desene completate de versuri fragmente din scrisori din serai. "Era lalelelor" și intrigile specifice acestei perioade care se țeseau la palatul sultanului, o perioadă poziționată în timp între 1718 și 1730 a făcut obiectul unei creații video de aproximativ șase minute, semnată de Tamer Serbay. Nu în ultimul rând, pocănitul papucilor din lemn care trezește vocea amintirilor a fost cea care l-a inspirat pe Ilgaz Özgen Topçouðlu la realizarea creației intitulate "Urme".
Expoziția de vineri, de la Muzeul de Artă a fost completată de proiecția filmului mut "Prinț Ahmed" și de un concert britpop-folk-rock-oriental, susținut de Mark Collinson și Tamer Serbay.
Nu a lipsit nici elementul surpriză, un "performance" interactiv, o invitație la un exercițiu de cunoaștere a spațiului oriental prin tradiții... culinare.
Expoziția "Sultan și Stafide" este un proiect interdisciplinar și intercultural, inițiat de artiști și oameni de cultură din Berlin și Antalya. El reunește numeroase grupări etnice, limbi, comunități de religie, identități. Deschisă la Berlin, în 2005, expoziția a ajuns la sfârșitul săptămânii trecute și la Constanța, urmând ca, de la malul Mării Negre, creațiile să fie expuse la Muzeul Arheologic din Antalya.
