2008 a stat sub egida Anului European al Dialogului Intercultural (AEDI), ocazie cu care Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României a derulat o serie de acțiuni în întreaga țară. Dobrogea, recunoscută drept barometru al conviețuirii interetnice și al spiritului multicultural, a fost, de asemenea, gazda a numeroase evenimente care au marcat AEDI. Despre evenimentele organizate de DRI în zona de sud est a țării și nu numai ne-a vorbit consilierul superior din cadrul DRI, Aidun Curt Mola.
- Publicitate -
- 2008 a fost Anul European al Dialogului Intercultural. Care sunt proiectele pe care DRI le-a dezvoltat pe parcursul acestui an?
- În general ne-am axat pe activități dedicate tinerilor și desfășurate totodată în colaborare cu ei. În acest context, DRI a inițiat programe, a realizat parteneriate și a finanțat proiecte din diferite domenii de interes: științific, educație, cultură, lingvistic, religie, păstrarea tradițiilor și specificului fiecărei etnii. Sub egida AEDI, Constanța a fost, în primul rând, gazda etapei zonale a programului național "Caravana Diversității". Au participat elevi de la Colegiul Național "Mircea cel Bătrân", Colegiul Național de Artă "Regina Maria" și Colegiul Tehnic Energetic. Competiția a fost adjudecată la un scor foarte strâns de Colegiul "Mircea cel Bătrân", care ulterior s-a plasat pe locul trei la etapa națională a programului.
Un alt proiect derulat la Constanța a fost Cursul de jurnalism pentru redactorii din mass-media minorităților naționale, ajuns la modulul mediu. Proiectul a avut un impact practic imediat în calitatea tipăriturilor și a emisiunilor radio ale minorităților. Trebuie să menționez aici faptul că proiectul s-a derulat în contextul unei bune colaborări cu specializarea de Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității "Ovidius" și sub îndrumarea științifică a doamnei conf. univ. dr. Ana Maria Munteanu.
Ca în fiecare an am pus mare accent și pe colaborarea cu ONG-urile care au preocupări în domeniul relațiilor interetnice. Asociația "CULTURA+" a realizat prima parte a unui film document despre minoritățile naționale din Dobrogea, denumit EU-ETNICA, film care conturează specificul etniilor dobrogene, din trecut și până astăzi.
La Tulcea, Asociația "Centrul European pentru Diversitate" a realizat cu finanțarea DRI "Ghidul diversității etnice a municipiului Tulcea", o broșură ilustrată ce înfățișează specificul etniilor din acest oraș.
Nu pot să nu enumăr în rândul activităților culturale, festivalul Școala Ardeleană vs. Școala Dobrogeană de la Vama Veche, care ne dorim să devină un eveniment anual și sper să capete notorietatea celorlalte festivaluri de vară și, de asemenea, "Săptămâna filmului interetnic" desfășurat, pentru a treia oară, pe faleza municipiului Tulcea.
Apoi mai sunt programele de educație, de informare legislativă sau de perfecționare pentru cei implicați în lucrul cu minorități naționale, un exemplu elocvent fiind cel finanțat către Fundația "Insanlik", dedicat activității cadrelor didactice din țările limitrofe Măarii Negre.
Bugetul va da prioritățile
- Care este pulsul actual al comunităților etnice din Dobrogea? Care sunt prioritățile care se resimt la nivelul comunităților și pe care DRI intenționează să pună accent în viitorul apropiat?
- Deocamdată, toate organizațiile minorităților naționale așteaptă acum definitivarea bugetului pentru 2009. Ne așteaptă o perioadă strâmtorată din punct de vedere financiar, context în care mi-aș dori ca organizațiile să se orienteze și către alte surse de venit extrabugetare, asemenea majorității organizațiilor de voluntariat. Știu că multe organizații chiar și la nivel național au în derulare investiții importante pentru buna lor funcționare, spre exemplu realizarea unui sediu cum este cazul tătarilor din Dobrogea. Altele, precum bulgarii, au finalizat cu succes calea juridică în revendicarea vechilor proprietăți. Este îmbucurător și progresul înregistrat de toate minoritățile în studiul limbii materne și al păstrării religiei, acțiuni, de asemenea, dependente de bugetul mult așteptat și care trebuie să continue. Trebuie amintit aici ca exemplu cheltuielile pe care Uniunea Tătară le are prevăzute an de an pentru transportul elevilor de la clasele de limba turcă, din toate zonele orașului. În cazul în care bugetul nu le-ar mai permite aceste curse zilnice cu microbuzele proprii uniunii, aceste clase ar fi în pericol să dispară. Nu știu forța financiară a comunităților, dar pe fundalul stării economice generale, mă îndoiesc că ar rezista prin forțe proprii.
În mod categoric, trebuie să continue și festivalurile și toate celelalte manifestări culturale, inițiate de comunitățile etnice sau în care erau doar invitate.
Tot ca o prioritate trebuie privită și îmbunătățirea managementului organizațiilor minorităților naționale. Este loc de mai bine, iar la acest capitol sunt în acord cu mulți lideri din aceste uniuni care simt și ei acest lucru și care se impune ca o necesitate în beneficiul comunităților.
Aș prefera, însă, să reluăm această discuție după ce vedem resursele financiare de care dispunem, pentru că abia atunci se poate vorbi de o ierarhizare a priorităților. Un lucru este cert: ele vor avea ca obiectiv păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale.
