Cei care au venit în vacanță pe litoral, dar nu au parte de soare pentru a face plajă, pot face o excursie de o zi pe traseul Constanța - Ovidiu - Gura Dobrogei - Casian - Istria - Razelm - Enisala.
- Publicitate -
Acesta este un traseu destinat celor atrași de turismul ecologic și cel istoric. El oferă posibilitatea ca pe lângă vizitarea muzeului și a cetății Histria, turistul să poată cunoaște secretele și specificitatea ecologică a Complexului Lacunar Razelm – Sinoe și a Rezervației Ornitologice Histria – Sinoe, inclusă în marea Rezervație Ecologică a Deltei Dunării.
Histria a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al VII-lea Î. Ch. (657 după Eusebiu) de coloniștii veniți din Milet (un oraș de pe coasta egeeană a Asiei Mici), fiind atestată ca cel mai vechi oraș de pe teritoriul românesc. Marele zid de apărare al cetății înconjoară cetatea ridicată în epoca romană târzie. De sus, de pe turnul cel mare al cetății, se văd unele dintre cartierele orașului scoase la lumină de săpăturile arheologice: cartierul comercial situat în sectorul de sud și cartierul bogaților, la est, într-o poziție frumoasă. Spre nord-est este situat sectorul sacru al marilor temple grecești. În apropierea porții mici a cetății, în afara incintei, este situat muzeul, construit de Vasile Pârvan.
Complexul lacustru Razelm - Sinoe este reprezentat prin subcomplexul Sinoe, constituit din lacurile Sinoe, Istria, Nuntași, Tașaul, având o suprafață de 16.500 de hectare. Peisajul lacustru deosebit de pitoresc, unic în țara noastră, precum și rezervația naturală "Cheile Dobrogei", situată pe cursul inferior al pârâului Casimcea (285 ha), fac din această regiune o comoară inestimabilă din punct de vedere geologic, istoric și botanic (572 specii identificate).
Pe una din culmile străjuite de lacurile Babadag și Razelm se află fascinanta cetate Enisala (Eni Sala în turcă înseamnă "Satul Nou". Construită de puterea bizantină, a fost reconstruită în sec. XII de genovezi, sub denumirea de Heracleea. Cele 400 de morminte dacice descoperite în zonă sunt din secolul al IV-lea Î. Ch. Alte vestigii - de la topoare de piatră șlefuită la vase ceramice și chiar scheletul unui mamut - atestă o continuitate ce se pierde în negura timpului.
Flăcări ciudate răzbat din când în când dinspre peștera unde se spune ca altădată locuia sfetnicul de taină al conducătorului cetății și, în general, istoria se simte în fiecare fibră a acestui munte tocit de vreme.
