Uniunea Europeană recomandă de mai mulți ani transferul transportului de mărfuri de pe uscat pe apă, aducând argumente de mediu și economice. Din păcate, statele riverane Dunării, în special cele din aval, fac prea puțin în această direcție. Lucrările de dragare a bazinului fluvial, pentru a asigura adâncimile minime de navigație și în perioadele de secetă, sunt insuficiente. Porturile dunărene au nevoie de terminale moderne pentru cereale, containere și mărfuri generale, care să asigure rate înalte de operare a mărfurilor și conexiuni rapide pe uscat. În plus, transportul pe Dunăre așteaptă de prea mult timp apariția unor flote de nave specializate în transportul containerelor.
- Publicitate -
Bulgaria pune frâneDacă România s-a străduit de-a lungul anilor să execute lucrări de dragaj pe Dunăre, în special în zona pragurilor, Bulgaria s-a codit să efectueze lucrările de adâncire a șenalului navigabil în zona sa de jurisdicție. Pe data de 6 iunie 2022, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a discutat cu reprezentanții Guvernului Bulgariei despre Fast Danube, un proiect vital pentru întreaga Uniune Europeană, în contextul conflictului din Ucraina.
„Dunărea trebuie să fie navigabilă pe tot parcursul anului pentru a putea asigura fluxul necesar de mărfuri și materii prime spre și dinspre Uniunea Europeană. O mare parte din cerealele care provin din Ucraina pot fi transportate pe Dunăre, ceea ce face Proiectul Fast Danube cu atât mai important. Partea bulgară a transmis obiectivele specifice pentru zonele «Natura 2000» care urmează să fie aprobate și transmise Comisiei Europene. Procedura de mediu, care urmează să fie inițiată, trebuie finalizată în următoarele șase luni pentru a putea fi trimisă la Comisia Europeană aplicația de finanțare a lucrărilor. La ora actuală se înregistrează două luni de întârziere față de noul calendar stabilit de comun acord pentru anul 2022. Am atras atenția că orice întârziere poate compromite finalizarea proiectului până la sfârșitul anului 2022, ceea ce va periclita obținerea finanțării pentru proiectarea și execuția lucrărilor și va aduce costuri suplimentare suportate de partea română.
Le-am transmis colegilor bulgari și intenția Comisiei Europene să organizeze o reuniune trilaterală împreună cu România și Bulgaria, în cadrul Conferinței TEN-T days care va avea loc, la sfârșitul lunii iunie, la Lyon, pe tema proiectului Fast Danube.
Situația privind întreținerea șenalului navigabil poate deveni critică și din cauza scăderii nivelului Dunării pe sectorul Silistra - Somovit, unde partea bulgară trebuie să finalizeze lucrările de dragaj până la sfârșitul lunii iunie 2022”, a declarat ministrul într-o postare pe Facebook.
Cerealele și minereurile domină traficul
În perioada anilor 2018 – 2021, traficul de mărfuri pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari a înregistrat o dinamică crescătoare, depășind record după record. Dar începând din anul 2022, a făcut un mic pas înapoi, de vină fiind cumulul de crize ce au lovit economia mondială.
„În primele cinci luni ale anului 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. „Traficul a fost de 14,422 milioane de tone capacitate, cu 3,28% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2021. Au fost transportate 7,156 milioane de tone de mărfuri, cu 2,67% mai puțin decât în perioada ianuarie – mai 2021”, a spus ea.
În structura mărfurilor, cerealele dețin primul loc, având o pondere de numai 39%. În primele cinci luni din anul 2021, ponderea lor era de 44%. Grupele de mărfuri situate pe locurile următoare sunt: minereurile – 34%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 13%, produse chimice - 7%, metal și produse din metal - 4%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, mașini și utilaje - 1%.
Principalul beneficiar al canalelor navigabile
În continuare, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări deține cea mai mare pondere în traficul total: 61%. În ianuarie – mai 2021, urcase la 65%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 7,156 milioane de tone de mărfuri derulate în primele cinci luni din 2022, în contul României au fost transportate 39%, pentru Serbia - 25%, Bulgaria - 10%, Ucraina – 11%, Ungaria - 5%, Austria – 2%, Republica Moldova – 4%, Germania – 1% și Croația – 1%. Se remarcă prezența tot mai mare a mărfurilor tranzitate în contul Ucrainei, pe canalele navigabile și prin portul Constanța. Dacă, în primele două luni ale anului, ponderea mărfurilor ucrainene era de numai 2% din total, după cinci luni a ajuns la 11%. Până la încheierea războiului, Ucraina se vede nevoită să recurgă la ruta de transport ocolitoare, prin România, pentru importurile și exporturile sale.
În perioada ianuarie – mai 2022, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 9,741 de unități navale, cu 2,89% mai puține decât în aceeași perioadă din 2021, din care: 6.586 de barje, 1.503 șlepuri, 34 de nave fluvio-maritime,1.603 remorchere împingătoare și 12 nave de pasageri.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.
