În anii comunismului, când pe agricultură se punea mare preţ, România a investit foarte mult în sistemele de irigaţii. Zeci de mii de hectare au beneficiat de apă, iar rezultatele nu au întârziat să apară: recolte bogate, produse calitativ superioare. După Revoluţia din 1989, jale! Ţevile au fost furate, vândute la fier vechi, iar în loc s-a pus… mai nimic!
- Publicitate -
2024 a fost un an secetos, a plouat foarte puţin, iar deficienţele sistemului de irigaţii au fost mai vizibile ca niciodată. Agricultorii au folosit fiecare prilej de a face pledoarii pentru investiţii în irigaţii, dar ei au zis, ei au auzit.
„Irigaţiile ar trebui să fie o prioritate naţională. Lucrurile avansează, însă încet, foarte încet. Statul ar trebui să dea legi ferme, să putem accesa mai uşor fonduri europene, nerambursabile, să se creeze un sistem macro, apoi să fie încredinţată reţeaua către fermieri.
Noi suntem dependenţi de o serie de instituţii, de Mediu, de Apele Române, de Ministerul Transporturilor etc. Suntem adeseori şicanaţi, ni se pun întrebări idioate, de genul «Ce beneficii aduc irigaţiile?». Păi, care e diferenţa dintre trei şi opt tone de grâu la hectar?”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, ing. agr. Gheorghe Lămureanu, administratorul unei companii agricole din comuna Agigea.
Există însă şi o veste bună: Guvernul a aprobat, zilele trecute, o hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii.
„Prin prezentul act normativ, se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu suma de 124.260.000 lei, credite de angajament şi credite bugetare, pentru asigurarea în integralitate a fondurilor aferente costurilor energiei electrice necesare pompării şi repompării apei de irigaţii în cadrul infrastructurii principale de irigaţii până la staţiile de punere sub presiune şi a celor destinate susţinerii în cotă de până la 50% a cheltuielilor aferente consumului de energie necesar funcţionării agregatelor pentru irigaţii folosite de producătorii agricoli.
Prin promovarea prezentului act, se acoperă necesarul pentru anul 2024 a cotei părţi din energia electrică consumată de producătorii agricoli, în valoare de 98.300.000 lei, precum şi plata facturilor de energie electrică aferente consumurilor până la data de 31.08.2024 pentru pomparea şi repomparea apei de irigaţii în cadrul infrastructurii principale şi până la staţiile de punere sub presiune, în valoare de 25.960.000 lei, costuri suportate, conform Legii îmbunătăţirilor funciare, de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.
Suplimentarea creditelor de angajament şi a creditelor bugetare ale Ministerului Agriculturii este necesară pentru evitarea înregistrării unor plăţi restante la furnizorii de energie electrică”, au transmis reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
Beneficiarii actului normativ sunt organizaţiile şi federaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii destinatari ai resurselor financiare puse la dispoziţie în cadrul PNDR 2007-2013, PNDR 2014-2020, dar şi în cadrul Planului Strategic 2023-2027.
