Oficial, Capturile de pește înregistrate la Marea Neagră, în picaj Dacă în 2006 erau înregistrate aproape 605.000 kg, în 2010, cifra nu a sărit de 231.000 kg

Pescuitul comercial pare să nu mai fie o afacere chiar profitabilă, dacă este să analizăm strict cantitățile capturilor de pește înregistrate la Marea Neagră, în ultimii cinci ani. Dacă, în 2006, pescarii autorizați au prins aproape 605.000 kg, până în 2010, cantitatea a scăzut anual, ajungând la aproape 231.000 kg.

Faptul că în apele Mării Negre nu s-ar mai găsi suficient pește nu este însă și motivul principal pentru care în ultimii 20 de ani am început să pescuim din ce în ce mai puțin. Una dintre cauze, poate cea mai importantă, ar fi cea că românii nu prea mai au cu ce pescui. "Flota" noastră comercială, și ne referim strict la Constanța, a ajuns, la această oră, la doar câteva sute de bărci. Vasele mari, care ar trebui să exploateze industrial peștele din Marea Neagră, se pot număra pe degetele de la o mână.

Cei care nu au renunțat la pescuit se uită însă cu jind la peștele congelat din vitrinele marilor magazine. Chiar dacă vine și de la mii de kilometri, prețul acestuia este în multe cazuri mai mic decât cel pe care l-ar putea ei practica, și care le-ar putea acoperi toate cheltuielile cu pescuitul și distribuția. Nici nu e de mirare că, anul trecut, au fost emise doar 55 de autorizații de pescuit comercial, 48 pentru Marea Neagră și șapte pentru Dunăre. În total, este vorba despre 393 de bărci licențiate.

Calcanul, cel mai pescuit

Potrivit datelor puse la dispoziție de reprezentanții filialei regionale Dobrogea a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), cea mai mare captură de pește înregistrată la Marea Neagră în 2010 a fost cea de calcan, 48.248 kg, o specie valoroasă, care costă în jur de 20-30 de euro kilogramul, dar care nu se mai găsește în cantitățile de altădată. În anii ’60 se strângeau pe litoralul românesc 350 de tone de calcan, acum însă situația este cu totul alta, motiv pentru care specialiștii de la Institutul de Cercetări Marine din Constanța au lansat un program de reproducere în mediu artificial a calcanului. Cercetătorii speră să poată popula la vară apele mării cu câteva mii de calcani. Rămâne însă de văzut dacă va fi ori nu în zadar acțiunea acestora, și asta deoarece zeci de ambarcațiuni turcești vor începe, ca în fiecare an, să braconeze în largul litoralului românesc.

Ne mai putem lăuda cu șprot

În ultimii cinci ani, cele mai mari capturi de pește înregistrate la Marea Neagră au fost cele de șprot, un pește mic, care de obicei măsoară între opt și 11 cm și cântărește în jur de zece grame. Datele ANPA arată că, din 2006 și până în 2010, s-au scos din mare aproape 990.000 kg. Și în acest caz însă cantitățile au scăzut dramatic în ultimii ani, ajungând de la 428.000 kg în 2006, la doar puțin peste 28.000 kg, în 2010. Din fericire, la capitolul hamsie stăm ceva mai bine, potrivit datelor oficiale. În 2010, captura înregistrată la Marea Neagră a fost de peste 48.000 kg, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani.

Aceste date nu sunt însă neapărat cele reale și cel mai probabil nici aproape de realitate. Anual, zeci de tone de pește nu sunt declarate de micii pescari dar și de cei care fac braconaj în toată puterea cuvântului.

768 de constănțeni, pescari cu acte în regulă

Filiala regională Dobrogea a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură avea în evidențe, anul trecut, 768 de pescari ce dețineau permise pentru pescuit comercial. Numărul celor sportivi este însă cu mult mai mare. 10.000 de constănțeni au astfel de permise.

Anca CHICU