Puștimea care la Revoluție se juca pe maidanul din spatele casei a dat noua generație a oamenilor de afaceri. Tinerii întreprinzători sunt plămădiți din alt aluat decât foștii "constructori ai socialismului", de-veniți peste noapte mari capitaliști, miliardari de carton. Nu au pornit în afaceri cu banii "caritasurilor" sau cu credite preferențiale, pe care nu le-au mai returnat la "Bancorex", nu au fost agamani de frunte în firmele din portofoliul FPS, nu au înființat firme căpușă, prin care se drenează finanțele companiilor de stat, nu sunt beneficiarii privatizărilor frauduloase și achizițiilor publice cu cântec.
Puștimea a intrat în afaceri cu idei, curaj și câteva mii de lei, luate pe credit de la părinți. Abia mai apoi, când au început să se descurce și să capete încredere în forțele proprii, au îndrăznit la o microfinanțare. Cei mai mulți au luat-o pe calea regală a capitalismului: comerțul. Au închiriat spații pe ici-colo și au deschis mici prăvălii de piese auto, de electronice și muzică, de îmbrăcăminte sau te miri ce. Alții s-au asociat cu rubedeniile ce stau la curte și au înființat service-uri de cartier, ateliere de mobilă sau de tâmplărie metalică.
Tinerii sunt cei ce au făcut din timpul nostru liber și din dorința de mișcare o afacere. Au deschis cluburi, săli de dans, de fitness și de sport, terenuri de tenis și fotbal, bazine de înot. Cei pasionați de informatică, mari admiratori ai lui Bill Gates, s-au apu-cat să facă bani construind programe și site-uri pentru alții, organizând cursuri de inițiere în computere. Chiar dacă mai dau chix în afaceri, tinerii întreprinzători se ridică rapid de la pământ și o iau de la capăt. Au curaj, au vână de luptători și un puternic sentiment al independenței de acțiune. Din rândurile noii generații s-au ridicat numeroși milionari în euro, reușita lor confirmând că poți deveni campion în afaceri prin propriile forțe, fără să intri în combinații politice, să îngroși rândurile clientelei de partid.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a început să fie încurajată dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin: cursuri și stagii de pregătire în domeniul afacerilor și prin mecanis-mul ajutoarelor de stat, în special pentru sturt-up-uri (afaceri aflate la început de drum). Din păcate, numărul beneficiarilor acestor forme de sprijin este mult prea mic.
Cea mai bună metodă de stimu-lare a tinerilor întreprinzători, total nediscriminatorie spre deosebire de cele utilizate în prezent, ar fi scutirea de impozit pe profit sau venit în primii trei ani de activitate. Metoda a fost folosită cu succes de statul român, imediat după 1990. Grație ei, s-a născut partea cea mai dinamică a capitalismului românesc.
Am adus în discuție tema business-ului juvenil, profitând de faptul că pentru portofoliul de ministru al Finanțelor publice a fost propusă tânăra Ioana Petrescu (34 ani). Mă aștept ca absolventa Universității Harvard să vină cu o cu totul altă viziune despre ceea ce trebuie să facă statul pentru viitoarea generație de întreprinzători privați.
